Calea scurta

Procurorul General si seful DNA isi transmit ilegal, unul altuia, dosarepenale, fara ca acestea sa fie inregistrate cand ies si cand intra la institutiile pe care le conduc * Dezvaluirea a fost facuta, din greseala, de seful Sectiei I a DNA, Lucian Papici


Procurorul General al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, si seful DNA, Daniel Marius Morar, au fost demascati ca isi transmit ilegal, unul altuia, dosare penale de mare rasunet, fara ca acestea sa fie inregistrate atunci cand ies si intra la DNA si Parchetul General, asa cum cere Regulamentul de Ordine Interioara al parchetelor. Dovada acestui circuit ilegal a fost facuta de procurorii Lucian Papici si Elena Botezan care au afirmat intr-o rezolutie din 24.03.2008 ca dosarele se plimba pe "cale scurta" intre Kovesi si Morar, fara a fi inregistrate atunci cand intra sau ies din cele doua parchete. Pe motiv de "celeritate". Interesant este ca procurorii DNA au recunoscut "calea scurta" a dosarelor nu unui cetatean oarecare, ci chiar fostului Procuror General adjunct al Romaniei, Gabriela Ghita. Grav este ca ceea ce s-a intamplat in cazul de fata incalca Regulamentul de Ordine Interna al parchetelor, care prevede ca dosarele si adresele de orice natura nu pot intra si iesi din parchete decat in conditii de stricta evidenta, de inregistrare in registrele speciale.
Existenta unui circuit ilegal a fost confirmata de procurorii DNA in vestitul dosar al "examenelor fraudate de la CSM" in care, alaturi de cativa magistrati pusi sub invinuire, apar inregistrari si filmari cu o serie de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (a caror nume nu au fost date publicitatii
). Aceste inregistrari au un regim secret si cu atat mai mult ele nu pot fi transmise decat in regim de protectie a informatiilor clasificate, conform legilor speciale. Daca mai tinem cont si de faptul ca Procurorul General al Romaniei este un personaj numit de factori politici (ministrul Justitiei si seful statului), iar membrii CSM, in calitate de garanti ai independentei Justitiei, sunt exponentii de varf ai puterii judecatoresti, circuitul ocult al unor dosare de asemenea importanta poate fi suspectat ca fiind o metoda de dirijare a anchetelor in anumite directii.
Cererea de recuzare

Procurorul sef birou din Parchetul Inaltei Curti, Gabriela Ghita, fost Procuror General adjunct al Romaniei, timp de trei ani, pana in toamna anului trecut, este una dintre persoanele invinuite in scandalul "examenelor fraudate de la CSM" derulate in noiembrie anului trecut. Ghita a fost sefa Comisiei de examinare de la concursul pentru ocuparea posturilor de conducere in parchete. Gabriela Ghita a formulat recent o cerere de recuzare a procurorilor care o ancheteaza: Lucian Papici si Elena Botezan, iar ulterior, o cerere de recuzare a sefului DNA, Daniel Marius Morar, pe motiv ca este anchetata abuziv, fara probe. Mentionam ca procurorii anticoruptie au mers pana intr-acolo incat, la mijlocul lunii martie a.c., au adus-o pe Ghita la DNA cu mandat de aducere, adica ridicata de politistii DNA chiar din biroul ei din Parchetul General. O metoda total deplasata tinand cont de rangul detinut de aceasta in ierarhia parchetelor si de faptul ca ea s-a prezentat la orice solicitare a DNA si beneficiaza de prezumtia de nevinovatie pana la proba contrarie. Cererea de recuzare a sefului DNA a fost solutionata, prin respingere, de catre Procurorul General al Romaniei, Laura Kovesi. Pe cai interne, Ghita a aflat ca solicitarea ei din dosarul nr. 197/P/2007 a fost solutionata de Laura Kovesi fara ca dosarul sa figureze in registrele DNA ca a iesit vreodata de la DNA, catre Parchetul General si invers. Cum solutionarea unei cereri de recuzare fara studierea dosarului este ilegala, Ghita a facut plangere la CSM impotriva lui Kovesi si Morar, cerand ca acestia sa fie sanctionati disciplinar. De asemenea, ea a adresat DNA o cerere prin care a solicitat sa se constate nulitatea absoluta a actelor efectuate in dosar de la data cererii sale de recuzare si pana in prezent.

Dezvaluirea lui Papici
Aceasta ultima cerere a fost solutionata prin respingere de catre procurorii Lucian Papici (seful Sectiei I) si Elena Botezan, printr-o rezolutie din 24.03.2008.
Cei doi procurori DNA au facut o surprinzatoare motivatie (vezi facsimil): "Nu intelegem pe ce se bazeaza invinuita cand afirma ca Procurorul General nu a avut la dispozitie dosarul nr.197/P/2007 pentru a se pronunta in cunostinta de cauza cu privire la plangerile formulate de catre aceasta impotriva rezolutiilor procurorului sef si ale procurorului sef adjunct din cadrul DNA. Insa, pentru lamurirea acestei neintelegeri, comunicam invinuitei faptul ca dosarul cauzei, pentru celeritate, a fost transmis pe cale scurta, adica fara inregistrarea sa la una din cele doua institutii (in ceea ce priveste intrarea/iesirea acestuia din grefa), Procurorului General". Iata ce a putut afirma tandemul Papici - Botezan. O recunoastere facuta cu atata dezinvoltura, incat se poate concluziona ca acea "cale scurta" de care s-a facut vorbire este o practica atat de curenta, incat nu intriga pe nimeni. Daca dosarele penale circula fara a fi inregistrate, se poate banui ca in ele se dau si indicatii cu prilejul "consultarilor" de acest gen. Pe de alta parte, scuza cu celeritatea lucrarii nu poate acoperi obligatia de inregistrare a dosarului, operatiune care nu dura mai mult de cinci-zece minute si care nu putea prin urmare sa afecteze in vreun fel ancheta propriu-zisa.
Legea obliga la inregistrarea dosarelor
Regulamentul de Ordine Interna (ROI) al parchetelor, publicat in Monitorul Oficial nr. 154 din 5 martie 2007, la care si-a adus contributia insasi Laura Kovesi, stabileste cu strictete regimul circulatiei dosarelor si a oricaror acte care intra/ies din unitatile Ministerului Public.
Acest regulament s-a facut tocmai pentru ca in cazul disparitiei sau alterarii unor probe, ori a altor neajunsuri, sa se poata stabili cu certitudine cine a avut dosarul si poarta raspunderea lui. ROI este obligatoriu pentru orice procuror din Romania, iar incalcarea lui poate fi sanctionata de catre CSM, intrucat Legea 303/2004 privind statutul magistratului prevede ca incalcarea cu rea-credinta a normelor de procedura constituie abatere disciplinara. Dispozitiile din ROI, prevad norme stricte la articolele 111 - 137 privind circulatia lucrarilor si dosarelor, dupa cum urmeaza: "corespondenta adresata parchetelor din cadrul Ministerului Public se primeste de prim-grefier ori grefierul sef sau alt grefier desemnat de conducatorul parchetului, (...) Sesizarile penale, precum si celelalte plangeri, cereri, sesizari si memorii ale cetatenilor, depuse de acestia direct la parchet, vor purta mentiunea de primire, precum si numarul de inregistrare. (...) Primirea, evidenta, intocmirea si toate celelalte operatiuni privind lucrarile care contin informatii clasificate, secrete de stat sau de serviciu, se efectueaza potrivit dispozitiilor legii si ordinelor Procurorului General (...) toate celelalte categorii de corespondenta se inregistreaza in Registrul de intrare-iesire a corespondentei dandu-se, cronologic, numere de inregistrare cu sot si indicativele corespunzatoare din nomenclatorul arhivistic. (...) Inregistrarea lucrarilor se face in sistem partida, in sensul ca toate revenirile si lucrarile intermediare, solicitarile si primirile de dosare sau de referate si orice date in legatura cu lucrarea de baza se inscriu obligatoriu la numarul de inregistrare initial. (...) Dupa examinarea de catre Procurorul General sau de catre adjunctii sai a corespondentei, grefierii care isi desfasoara activitatea la cabinete retin si inregistreaza lucrarile, care se pastreaza in evidenta la cabinete". Prevederile din ROI sunt mult mai cuprinzatoare decat ne-ar permite spatiul jurnalistic sa le dezvoltam.
Explicatii naucitoare
Am cerut, ieri, un punct de vedere oficial al conducerii Parchetului General vizavi de acest subiect. Astfel, am si transmis prin fax, purtatorului de cuvant al institutiei, Robert Cazanciuc, "rezolutia-dezvaluire" a procurorilor Papici si Botezan. Explicatiile oferite de oficialul Parchetului General sunt naucitoare: Toate cererile Gabrielei Ghita au fost inregistrate, iar procurorul general a solicitat DNA actele pe care le-a considerat de cuviinta. Nu putem sa intelegem ce a avut in vedere procurorul Papici cand a scris acea rezolutie".