sâmbătă, 29 noiembrie 2008
Afacerile Remar Pascani au urcat cu 26% in primul semestru
Remarul Pascani (RMAR), companie care se ocupa cu constructia si reparatia materialului rulant, a raportat pentru primele sase luni ale acestui an o cifra de afaceri cu circa 26,7% mai mare fata de cea realizata in perioada similara a anului trecut, de la 31,6 milioane de lei la 40,4 milioane de lei Compania a realizat in primul semestru din acest an un profit net cu aproape 28% mai mare fata de nivelul comsemnat in primele sase luni din 2007, crescand de la 4,6 milioane de lei la 5,9 milioane de lei. In acelasi timp veniturile din exploatare aproape s-au dublat, urcand de la 46,2 milioane de lei in perioada ianuarie - iunie a anului trecut la 82,6 milioane de euro in aceeasi perioada din acest an. Cheltuielile companiei au crescut si ele semnificativ in primele sase luni fata de perioada similara a anului trecut, de la 41,4 milioane de lei la 75,9 milioane de lei. Compania este detinuta in proportie de 88,8% de catre Grup Feroviar Roman.
Profitul Artego s-a redus la jumatate in S1
Artego Targu-Jiu (ARTE), companie care se ocupa cu fabricarea produselor din cauciuc, a realizat in primul semestru din 2008 afaceri nete in crestere cu 5,8% fata de perioada similara a anului trecut, de la 103,2 milioane de lei la 109,2 milioane de lei. In acelasi timp veniturile totale ale companiei au avansat cu 8,1% fata de aceeasi perioada a anului trecut, de la 111,1 milioane de lei la 120,1 milioane de lei. Profitul companiei s-a injumatit in primele sase luni ale acestui an fata de perioada ianuarie - iunie 2007, scazand de la un nivel de 6,2 milioane de lei la 2,8 milioane de lei. Conform celor mai recente raportari, Artego este controlata de asociatia salariatilor firmei, cu o participatie de 70%, in timp ce SIF Oltenia (SIF5) detine 5,68%. Producatorul de articole din cauciuc are peste 2.030 de angajati. Actiunile Artego au pierdut in sedinta de ieri inainte de publicarea rezultatelor 7,7%, ajungand la un pret de 6 lei/actiune. La acest nivel capitalizarea companiei este de 16,8 milioane de euro (59,7 milioane de lei).
Asirom a pierdut 7,4 milioane de euro in sase luni
Asirom, al treilea jucator din piata asigurarilor, a incheiat primul semestru cu o pierdere de 7,4 milioane de euro (peste 27,2 milioane de lei), dupa ce in aceeasi perioada a anului trecut compania a inregistrat un profit net de 0,6 milioane de euro (circa 2 milioane de lei).
In raportul semestrial publicat de Asirom pe Bursa oficialii companiei explica pierderea prin faptul ca nu a fost atins bugetul de venituri stabilit pentru aceasta perioada, in timp ce bugetul de cheltuieli a fost depasit.
"Pierderea reprezinta in special cauza nerealizarii veniturilor totale prevazute in bugetul de venituri si cheltuieli aprobat de Adunarea Generala a Actionarilor din luna aprilie 2008, in timp ce cheltuielile totale reprezentate de platile de despagubiri si obligatii asumate de societate potrivit contractelor de asigurare incheiate cu asiguratii persoane fizice si juridice constituite, precum si cheltuielile de achizitie si administrare ce deriva din functionarea normala a activitatii au depasit pe parcursul perioadei 1 ianuarie - 30 iunie 2008 nivelul de realizare a veniturilor cu 5% fata de prevederile BVC", se precizeaza in raport.
Oficialii Asirom afirma ca, daca s-ar fi realizat veniturile si cheltuielile bugetate, compania ar fi obtinut un profit brut de peste 15 milioane de lei (4,1 milioane de euro) in aceasta perioada.
In urma cu cateva luni directorul general al Asirom, Boris Schneider, declara in cadrul unei conferinte de presa ca tinteste un profit de circa 7 milioane de euro pentru acest an. El nu a putut fi contactat ieri pentru comentarii. Primele brute subscrise de Asirom in primul semestru au fost de 402 milioane de lei (110 milioane de euro), in crestere cu 19% in lei fata de aceeasi perioada din 2007. Din asigurari generale compania a subscris 353,3 milioane de lei (96,3 milioane de euro), iar din asigurari de viata circa 48,6 milioane de lei (13,2 milioane de euro).
Despagubirile platite de Asirom in primul semestru au urcat cu 23%, ajungand la 228 de milioane de lei (62,1 milioane de euro), mai mult de 80% din acestea fiind achitate pentru politele de asigurari generale.
Raportul publicat pe Bursa precizeaza ca in prima parte a acestui an Asirom a vandut o parte din active, intentie pe care a facut-o publica mai demult, spunand ca vrea sa instraineze toate activele care nu au legatura cu activitatea de asigurare.
Astfel, compania a incasat in primul semestru suma de 19,5 milioane de lei (5,3 milioane de euro) din vanzarea hotelului Carmen din statiunea Venus si a terenului aferent acestuia. Cumparatorul a fost grupul InterAgro, fostul actionar majoritar al companiei, controlat de omul de afaceri Ioan Niculae. Acesta si-a vandut anul trecut actiunile catre grupul austriac Vienna Insurance, actualul actionar majoritar al Asirom.
Alte active vandute in aceasta perioada au fost participatiile detinute la Intercereal, Compa Sibiu, Rafinaria Astra sau Comcereal Alexandria.
Asirom avea la sfarsitul primului semestru 2.132 de salariati, cu 110 mai putin decat in prima jumatate a anului trecut.
In raportul semestrial publicat de Asirom pe Bursa oficialii companiei explica pierderea prin faptul ca nu a fost atins bugetul de venituri stabilit pentru aceasta perioada, in timp ce bugetul de cheltuieli a fost depasit.
"Pierderea reprezinta in special cauza nerealizarii veniturilor totale prevazute in bugetul de venituri si cheltuieli aprobat de Adunarea Generala a Actionarilor din luna aprilie 2008, in timp ce cheltuielile totale reprezentate de platile de despagubiri si obligatii asumate de societate potrivit contractelor de asigurare incheiate cu asiguratii persoane fizice si juridice constituite, precum si cheltuielile de achizitie si administrare ce deriva din functionarea normala a activitatii au depasit pe parcursul perioadei 1 ianuarie - 30 iunie 2008 nivelul de realizare a veniturilor cu 5% fata de prevederile BVC", se precizeaza in raport.
Oficialii Asirom afirma ca, daca s-ar fi realizat veniturile si cheltuielile bugetate, compania ar fi obtinut un profit brut de peste 15 milioane de lei (4,1 milioane de euro) in aceasta perioada.
In urma cu cateva luni directorul general al Asirom, Boris Schneider, declara in cadrul unei conferinte de presa ca tinteste un profit de circa 7 milioane de euro pentru acest an. El nu a putut fi contactat ieri pentru comentarii. Primele brute subscrise de Asirom in primul semestru au fost de 402 milioane de lei (110 milioane de euro), in crestere cu 19% in lei fata de aceeasi perioada din 2007. Din asigurari generale compania a subscris 353,3 milioane de lei (96,3 milioane de euro), iar din asigurari de viata circa 48,6 milioane de lei (13,2 milioane de euro).
Despagubirile platite de Asirom in primul semestru au urcat cu 23%, ajungand la 228 de milioane de lei (62,1 milioane de euro), mai mult de 80% din acestea fiind achitate pentru politele de asigurari generale.
Raportul publicat pe Bursa precizeaza ca in prima parte a acestui an Asirom a vandut o parte din active, intentie pe care a facut-o publica mai demult, spunand ca vrea sa instraineze toate activele care nu au legatura cu activitatea de asigurare.
Astfel, compania a incasat in primul semestru suma de 19,5 milioane de lei (5,3 milioane de euro) din vanzarea hotelului Carmen din statiunea Venus si a terenului aferent acestuia. Cumparatorul a fost grupul InterAgro, fostul actionar majoritar al companiei, controlat de omul de afaceri Ioan Niculae. Acesta si-a vandut anul trecut actiunile catre grupul austriac Vienna Insurance, actualul actionar majoritar al Asirom.
Alte active vandute in aceasta perioada au fost participatiile detinute la Intercereal, Compa Sibiu, Rafinaria Astra sau Comcereal Alexandria.
Asirom avea la sfarsitul primului semestru 2.132 de salariati, cu 110 mai putin decat in prima jumatate a anului trecut.
Deutsche Bank si un fond polonez au cumparat 4,47% din retailerul Flamingo de la QVT
Deutsche Bank si fondul de investitii polonez DWS Polska TFI, din cadrul grupului bancar german, controleaza 6,48% din actiunile Flamingo International, dupa ce fondul de investitii american QVT Fund a vandut 4,47% din capitalul companiei pentru 6,9 milioane lei (1,9 milioane euro).
"Analizam in mod constant piata romaneasca de capital. Investitia in Flamingo este rezultatul politicilor noastre de investitii", a declarat pentru ZF Marlena Skornat-Kraczek, director de marketing la DWS Polska.
"Analizam in mod constant piata romaneasca de capital. Investitia in Flamingo este rezultatul politicilor noastre de investitii", a declarat pentru ZF Marlena Skornat-Kraczek, director de marketing la DWS Polska.
Companiile financiare, evaluate pe Bursa la PER-urile cele mai mici
Companiile listate la Bursa din sectorul financiar, bancar si industria metalurgica, par cele mai ieftine din punct de vedere al evaluarii pe baza profiturilor pe care le-au realizat in ultimul an si castigurile previzionate de companii pentru anul 2008.
Astfel, societatile de investitii financiare inregistreaza in medie un indicator PER (pret raportat la profit pe actiune) pe baza profiturilor raportate pe ultimele patru trimestre, incluzand trimestrul al doilea din acest an, de 8,5.
Nivelul redus al multiplilor de profit se datoreaza in special corectiilor majore pe care actiunile SIF-urile si Broker Cluj (BRK) le-au suferit in ultimul an, numai in primele sase luni titlurile financiare depreciindu-se de peste doua ori.
Aceasta cu toate ca societatile de investitii listate au inregistrat in trimestrul al doilea profituri peste cele din aceeasi perioada a anului trecut, insa acestea nu au mai obisnuit investitorii cu ratele de crestere din anii precedenti din cauza preturilor scazute din piata, care au facut dificila vanzarea de participatii din portofoliile proprii pe Bursa.
De asemenea, bancile listate la Bursa de Valori Bucuresti sunt evaluate in prezent la unii dintre cei mai scazuti multiplii de profit de pe Bursa, cu un indicator mediu de circa 10, in conditiile in care ratele de crestere din acest sector au fost in ultimii ani mult superioare altor domenii de activitate.
Companiile din domeniul metalurgic au printre cei mai mici indicatori PER, insa acest lucru se datoreaza faptului ca analistii considera acest sector ca fiind unul ajuns la o oarecare maturitate, iar perspectivele de crestere sunt vazute ca fiind mai reduse.
Marii jucatori de pe aceasta piata, precum Alro Slatina (ALR) si Mechel, prin combinatul de la Targoviste (COS), au inregistrat si in trimestrul al doilea profituri in crestere, care au contribuit favorabil la indicatorii PER ai acestora, media pe sector fiind de 9,2.
Producatorii de ingrasaminte, Azomures Targu-Mures (AZO) si Amonil Slobozia (AMO), au printre cei mai redusi multiplii de profit de pe Bursa, de 2 si respectiv 1,9, ca urmare a profiturilor record inregistrate de acestea in ultimele trei trimestre.
Astfel, in trimestrul al doilea din acest an, Azomures a inregistrat un profit de 77,3 mil. lei (21,7 mil. euro), mai mult decat si-a bugetat compania pentru tot anul 2008. Profiturile ridicate au venit pe fondul preturilor mari ale ingrasamintelor pe piata internationala, care s-au dublat in ultimul an.
Indicatorii PER ai Azomures s-au mentinut inca scazuti in ciuda faptului ca actiunile acestora au inregistrat o crestere spectaculoasa in acest an.
Sectorul petrolier, reprezentat in principal de Petrom, a beneficiat in ultima perioada de pretul in crestere la petrol, astfel ca indicatorul PER al acesteia s-a redus in ultimul an, ajungand la 10,7 cu pretul de miercuri de 0,484 lei/actiune in ciuda faptului ca actiunile au stagnat in acest an.
Cei mai mari indicatori de evaluare pe baza de profit ii inregistreaza companiile din turism, cu un PER pe sector de 29,3. Multiplii ridicati de profit se datoreaza atat faptului ca in componenta valorii de piata a acestora o parte importanta este cea a valorilor mobiliare pe care le administreaza, unele dintre ele aflandu-se totodata in proces de modernizare.
Companiile farmaceutice par destul de scumpe daca luam in calcul profiturile pe care acestea le-au raportat in ultimul an, indicatorul PER la nivel de sector fiind de 20,2, unul dintre cele mai mari de pe Bursa.
Daca luam in calcul insa profiturile bugetate de acestea, multiplul de profit la nivel de sector este mai redus, de 16. Industria de servicii petroliere si producatorii de echipamente din domeniu sunt evaluati la PER-uri destul de ridicate, in medie de 22,7, in conditiile in care acestea au beneficiat in ultima vreme de cererea mai mare venita din partea companiilor petroliere, pe fondul avansului cotatiei petrolului.
Producatorii de echipamente au in general PER-uri ridicate, in medie de 18,5 in ciuda scaderii actiunilor acestora. Indicatorul PER arata numarul de ani in care un investitor si-ar putea recupera investitia daca compania respectiva isi mentine profitul pe care l-a realizat in perioada anterioara.
Astfel, societatile de investitii financiare inregistreaza in medie un indicator PER (pret raportat la profit pe actiune) pe baza profiturilor raportate pe ultimele patru trimestre, incluzand trimestrul al doilea din acest an, de 8,5.
Nivelul redus al multiplilor de profit se datoreaza in special corectiilor majore pe care actiunile SIF-urile si Broker Cluj (BRK) le-au suferit in ultimul an, numai in primele sase luni titlurile financiare depreciindu-se de peste doua ori.
Aceasta cu toate ca societatile de investitii listate au inregistrat in trimestrul al doilea profituri peste cele din aceeasi perioada a anului trecut, insa acestea nu au mai obisnuit investitorii cu ratele de crestere din anii precedenti din cauza preturilor scazute din piata, care au facut dificila vanzarea de participatii din portofoliile proprii pe Bursa.
De asemenea, bancile listate la Bursa de Valori Bucuresti sunt evaluate in prezent la unii dintre cei mai scazuti multiplii de profit de pe Bursa, cu un indicator mediu de circa 10, in conditiile in care ratele de crestere din acest sector au fost in ultimii ani mult superioare altor domenii de activitate.
Companiile din domeniul metalurgic au printre cei mai mici indicatori PER, insa acest lucru se datoreaza faptului ca analistii considera acest sector ca fiind unul ajuns la o oarecare maturitate, iar perspectivele de crestere sunt vazute ca fiind mai reduse.
Marii jucatori de pe aceasta piata, precum Alro Slatina (ALR) si Mechel, prin combinatul de la Targoviste (COS), au inregistrat si in trimestrul al doilea profituri in crestere, care au contribuit favorabil la indicatorii PER ai acestora, media pe sector fiind de 9,2.
Producatorii de ingrasaminte, Azomures Targu-Mures (AZO) si Amonil Slobozia (AMO), au printre cei mai redusi multiplii de profit de pe Bursa, de 2 si respectiv 1,9, ca urmare a profiturilor record inregistrate de acestea in ultimele trei trimestre.
Astfel, in trimestrul al doilea din acest an, Azomures a inregistrat un profit de 77,3 mil. lei (21,7 mil. euro), mai mult decat si-a bugetat compania pentru tot anul 2008. Profiturile ridicate au venit pe fondul preturilor mari ale ingrasamintelor pe piata internationala, care s-au dublat in ultimul an.
Indicatorii PER ai Azomures s-au mentinut inca scazuti in ciuda faptului ca actiunile acestora au inregistrat o crestere spectaculoasa in acest an.
Sectorul petrolier, reprezentat in principal de Petrom, a beneficiat in ultima perioada de pretul in crestere la petrol, astfel ca indicatorul PER al acesteia s-a redus in ultimul an, ajungand la 10,7 cu pretul de miercuri de 0,484 lei/actiune in ciuda faptului ca actiunile au stagnat in acest an.
Cei mai mari indicatori de evaluare pe baza de profit ii inregistreaza companiile din turism, cu un PER pe sector de 29,3. Multiplii ridicati de profit se datoreaza atat faptului ca in componenta valorii de piata a acestora o parte importanta este cea a valorilor mobiliare pe care le administreaza, unele dintre ele aflandu-se totodata in proces de modernizare.
Companiile farmaceutice par destul de scumpe daca luam in calcul profiturile pe care acestea le-au raportat in ultimul an, indicatorul PER la nivel de sector fiind de 20,2, unul dintre cele mai mari de pe Bursa.
Daca luam in calcul insa profiturile bugetate de acestea, multiplul de profit la nivel de sector este mai redus, de 16. Industria de servicii petroliere si producatorii de echipamente din domeniu sunt evaluati la PER-uri destul de ridicate, in medie de 22,7, in conditiile in care acestea au beneficiat in ultima vreme de cererea mai mare venita din partea companiilor petroliere, pe fondul avansului cotatiei petrolului.
Producatorii de echipamente au in general PER-uri ridicate, in medie de 18,5 in ciuda scaderii actiunilor acestora. Indicatorul PER arata numarul de ani in care un investitor si-ar putea recupera investitia daca compania respectiva isi mentine profitul pe care l-a realizat in perioada anterioara.
Impact are active de 400 de milioane de euro, dar valoarea bursiera este la un sfert
Valoarea activelor imobiliare ale companiei de dezvoltare imobiliara Impact Developer & Contractor (IMP) se ridica la 399,7 mil. euro, conform unei evaluari realizate la data de 15 august de firma de consultanta imobiliara DTZ Equinox, potrivit companiei.
Actiunile Impact au pierdut ieri, 3,5%, si au inchis sedinta la un pret de 0,166 lei/actiune, un nou nivel minim pentru acest an. La aceasta cotatie, valoarea de piata a Impact este de 332 mil. lei (93,5 mil. euro).
Actiunile Impact au pierdut ieri, 3,5%, si au inchis sedinta la un pret de 0,166 lei/actiune, un nou nivel minim pentru acest an. La aceasta cotatie, valoarea de piata a Impact este de 332 mil. lei (93,5 mil. euro).
Intercontinental a raportat pierderi de 1 mil. lei
Compania Hoteliera Intercontinental (RCHI) a raportat pierderi de aproape un milion de lei (0,27 mil. euro) pe primul semestru, dupa ce inregistrase un profit de 2,42 milioane de lei (0,7 mil. euro) in aceeasi perioada a anului trecut, potrivit datelor transmise pietei Rasdaq.
In primele sase luni, trecerea pe pierdere s-a realizat in conditiile cresterii cheltuielilor companiei cu un ritm dublu fata de cel raportat de venituri. Astfel, cheltuielile s-au majorat cu 36,12%, ajungand la 31,16 milioane de lei in prima jumatate a lui 2008.
In primele sase luni, trecerea pe pierdere s-a realizat in conditiile cresterii cheltuielilor companiei cu un ritm dublu fata de cel raportat de venituri. Astfel, cheltuielile s-au majorat cu 36,12%, ajungand la 31,16 milioane de lei in prima jumatate a lui 2008.
Actionarii Prodplast au aprobat infiintarea companiei imobiliare
Actionarii Prodplast Bucuresti (PPL) au aprobat marti divizarea producatorului de mase plastice in doua firme, dintre care una va avea activitati imobiliare si va detine terenurile si cladirile din Bucuresti, evaluate de 206,3 milioane de lei.
Noua firma, denumita Prodplast Imobiliare, urmeaza sa primeasca 77,5% din totalul activelor Prodplast, acestea valorand 266,2 milioane de lei.
Capitalul social al Prodplast Imobiliare va fi de 20,7 milioane de lei, impartit in 20,7 milioane de actiuni cu o valoare nominala de un leu, potrivit proiectului de divizare a Prodplast.
Noua firma, denumita Prodplast Imobiliare, urmeaza sa primeasca 77,5% din totalul activelor Prodplast, acestea valorand 266,2 milioane de lei.
Capitalul social al Prodplast Imobiliare va fi de 20,7 milioane de lei, impartit in 20,7 milioane de actiuni cu o valoare nominala de un leu, potrivit proiectului de divizare a Prodplast.
Aeroportul Henri Coanda, cel mai curtat de brokeri
Ministerul Transporturilor a finalizat licitatiile pentru cinci dintre cele opt companii aflate in subordine in vederea listarii unor pachete de 5% de actiuni, dar o parte din acestea nu au trezit un interes major din partea societatilor de brokeraj. De la castigarea licitatiilor exista o perioada de sase luni in care intermediarii selectati urmeaza sa pregateasca listarea.
Miza cea mai mare a fost pe aeroportul Henri Coanda, pe care s-au luptat sase companii, castigatorul licitatiei fiind BT Securities. Numarul mare de ofertanti este explicat prin faptul ca oferta publica initiala pentru listarea la Bursa a aeroportului international Henri Coanda ar putea fi cea mai mare tranzactie de pe Bursa din perioada urmatoare, cu o valoare estimata de circa 45 mil. euro, potrivit datelor ZF.
Miza cea mai mare a fost pe aeroportul Henri Coanda, pe care s-au luptat sase companii, castigatorul licitatiei fiind BT Securities. Numarul mare de ofertanti este explicat prin faptul ca oferta publica initiala pentru listarea la Bursa a aeroportului international Henri Coanda ar putea fi cea mai mare tranzactie de pe Bursa din perioada urmatoare, cu o valoare estimata de circa 45 mil. euro, potrivit datelor ZF.
Mechel revine pe profit dupa cinci ani de pierderi
Actiunile combinatul metalurgic Mechel Campia Turzii (INSI) au crescut ieri cu aproape 60% dupa ce compania a raportat rezultate exceptionale pe semestrul intai.
Mechel a realizat in primul semestru un profit net de 70,7 mil. lei (19,3 mil. euro), in conditiile in care in ultimii cinci ani societatea a inregistrat pierderi totale in valoare de 167,46 mil. lei.
Veniturile Mechel au avansat in primele sase luni din 2008 cu circa 43,4% fata de nivelul bugetat de companie, ajungand la un nivel de 420,2 mil. lei (circa 115 mil. euro), in comparatie cu nivelul prognozat de 293 mil. lei (80,3 mil. euro). In acelasi timp cheltuielile au crescut cu 27,7% fata de nivelele prevazute in buget, ajungand la 336,3 mil. lei (92,1 mil. euro).
Mechel a realizat in primul semestru un profit net de 70,7 mil. lei (19,3 mil. euro), in conditiile in care in ultimii cinci ani societatea a inregistrat pierderi totale in valoare de 167,46 mil. lei.
Veniturile Mechel au avansat in primele sase luni din 2008 cu circa 43,4% fata de nivelul bugetat de companie, ajungand la un nivel de 420,2 mil. lei (circa 115 mil. euro), in comparatie cu nivelul prognozat de 293 mil. lei (80,3 mil. euro). In acelasi timp cheltuielile au crescut cu 27,7% fata de nivelele prevazute in buget, ajungand la 336,3 mil. lei (92,1 mil. euro).
duminică, 23 noiembrie 2008
Lungul drum al companiilor romanesti catre "economia de piata functionala"
Cand oficialii de aici si de aiurea vorbesc de Uniunea Europeana si de integrare folosesc, de voie de nevoie, un limbaj de lemn european. Dincolo de sintagmele adormitoare, integrarea Romaniei in UE este un examen mai dur decat cred multi dintre noi. Iar unul dintre lucrurile cele m
Un singur presedinte pentru Europa? Sau doi?
Cine va fi liderul Uniunii Europene extinse si cum va fi el ales? Aceasta a fost una dintre intrebarile puse ieri, in mod frecvent, de catre responsabilii europeni dar si de presa europeana. Importanta acestei discutii si implicit a deciziei care va fi luata, rezida tocmai din faptu
Votul uninominal poate curata clasa politica
Lansarea votului uninominal a fost o miscare desteapta a lui Adrian Nastase. Dupa ce a fost nevoit sa bata in retragere in chestiunea alegerilor anticipate si balbaiala cu demisia Guvernului si cu remanierea, care l-au pus in defensiva, Nastase trebuia sa schimbe subiectul discutiei
FMI: Presiunile populiste, marele test pentru autoritati
Economia romaneasca ar putea mentine un ritm anual de crestere de 5% pe termen mediu, conditionat de accelerarea dinamicii productivitatii si de acumularea de capital, care sa devina un motor al cresterii, considera Fondul Monetar International (FMI) in raportul de evaluare pe 2002
a situatiei macroeconomice a Romaniei.
Potrivit prognozelor FMI, Produsul Intern Brut ar putea creste in acest an cu 4,9%, ajungand la circa 51,4 miliarde de dolari. In 2006, Romania ar urma sa inregistreze un PIB de peste 67 miliarde de dolari.
Contributia anuala a investitiilor la cresterea economica ar trebui sa ajunga la circa 2,5% in urmatorii trei ani, in conditiile in care in perioada 1992-2001 a fost de numai 0,4%. Sporirea productivitatii este conditionata de imbunatatiri la nivel institutional, management mai eficient si acumulari de capital uman.
Potrivit FMI, cresterea din acest an a productiei industriale si a exporturilor reprezinta premise bune pentru mentinerea ritmului anual de crestere economica la un nivel de 5%.
Anul acesta, Romania ar putea exporta de peste 14,5 miliarde de dolari, urmand ca in 2006 sa ajunga la 18,6 miliarde de dolari. Prognozele arata ca aceasta tendinta va fi urmata si de importuri, care vor creste de la circa 17,7 miliarde de dolari in 2003, la peste 22,5 miliarde in 2006, ceea ce va insemna ca Romania sa inregistreze deficite comerciale de pana la patru miliarde de dolari in 2006.
Atentie la politica fiscala
Conducerea Fondului le-a pus in vedere autoritatilor ca ar putea fi necesare constrangeri fiscale suplimentare in cazul unei cresteri a intrarilor de capital strain, pentru a preveni o presiune puternica in directia aprecierii leului, si o deteriorare a contului curent. "Asfel de evolutii ar pune Romania intr-o situatie vulnerabila la o explozie a consumului, la alocari necorespunzatoare a resurselor si, in cele din urma, la fuga investitiilor atat de necesare", se arata in raportul de evaluare al FMI.
Tot surubul fiscal va trebui strans in cazul in care autoritatile nu vor reusi sa controleze efectele majorarii de la 1 ianuarie a salariului minim pe economie. Primele vizate la taierea de cheltuieli vor fi diferite subventii.
Potrivit prognozelor FMI, intrarile de transferuri curente ar urma sa-si mentina tendinta de crestere, de la 1,3 miliarde de dolari in 2003 la 1,6 miliarde in 2006. De asemenea, investitiile directe si transferurile de capital ar putea ajunge de la 1,6 miliarde de dolari anul acesta la peste 2,1 miliarde in 2006.
FMI sustine ca stabilitatea macroeconomica pe termen mediu nu poate fi mentinuta decat printr-o politica "viguroasa" de eliminare a pierderilor in sectorul intreprinderilor de stat si prin mentinerea unui deficit bugetar strans. Expertii Fondului sunt ingrijorati de faptul ca programul Romaniei de preaderare la UE nu include masuri clare de reducere a pierderilor in sectorul de stat si in particular in sectorul energetic.
Cresterea e la pachet cu reforma
Autoritatile trebuie sa grabeasca privatizarea si sa impuna o disciplina financiara stricta in intreprinderile de stat pentru a elibera resursele necesare dezvoltarii sectorului privat, considera expertii FMI. De asemenea, este nevoie de eforturi "mai viguroase" pentru imbunatatirea climatului de afaceri. Conducerea Fondului recomanda ca proiectiile fiscale pe termen mediu sa se bazeze pe ipoteze mai conservatoare pentru a fi evitate recificari dureroase in cazul in care asteptarile nu se confirma.
Sa mai scada CAS, dar nu TVA
FMI este de acord cu noi reduceri ale cotelor de CAS, conditionate insa de largirea bazei de impozitare si de imbunatatirea colectarii, precum si de reformarea sistemului de pensii. Din punctul de vedere al Fondului nu se poate vorbi de reducerea altor impozite, care sunt in general aliniate cu nivelurile din tarile vecine. "Introducerea de cote reduse de TVA ar avea efecte negative in conditiile unei administratii fiscale si asa slabe, si ar trebui evitata", se arata in raportul de evaluare al FMI.
Guvernul a propus o reducere a contributiilor de securitate sociala cu sapte puncte procentuale in perioada 2004-2006.
La randul lor, expertii Fondului considera ca proiectiile pe termen mediu ale cheltuielilor publice nu sunt suficient de clare pentru a da imaginea capacitatii bugetului de a suporta noi reduceri de taxe.
FMI recomanda stabilirea de prioritati clare pentru cheltuieli, astfel incat banii sa ajunga la proiectele de infrastructura si la alte investitii legate de aderarea la UE.
a situatiei macroeconomice a Romaniei.
Potrivit prognozelor FMI, Produsul Intern Brut ar putea creste in acest an cu 4,9%, ajungand la circa 51,4 miliarde de dolari. In 2006, Romania ar urma sa inregistreze un PIB de peste 67 miliarde de dolari.
Contributia anuala a investitiilor la cresterea economica ar trebui sa ajunga la circa 2,5% in urmatorii trei ani, in conditiile in care in perioada 1992-2001 a fost de numai 0,4%. Sporirea productivitatii este conditionata de imbunatatiri la nivel institutional, management mai eficient si acumulari de capital uman.
Potrivit FMI, cresterea din acest an a productiei industriale si a exporturilor reprezinta premise bune pentru mentinerea ritmului anual de crestere economica la un nivel de 5%.
Anul acesta, Romania ar putea exporta de peste 14,5 miliarde de dolari, urmand ca in 2006 sa ajunga la 18,6 miliarde de dolari. Prognozele arata ca aceasta tendinta va fi urmata si de importuri, care vor creste de la circa 17,7 miliarde de dolari in 2003, la peste 22,5 miliarde in 2006, ceea ce va insemna ca Romania sa inregistreze deficite comerciale de pana la patru miliarde de dolari in 2006.
Atentie la politica fiscala
Conducerea Fondului le-a pus in vedere autoritatilor ca ar putea fi necesare constrangeri fiscale suplimentare in cazul unei cresteri a intrarilor de capital strain, pentru a preveni o presiune puternica in directia aprecierii leului, si o deteriorare a contului curent. "Asfel de evolutii ar pune Romania intr-o situatie vulnerabila la o explozie a consumului, la alocari necorespunzatoare a resurselor si, in cele din urma, la fuga investitiilor atat de necesare", se arata in raportul de evaluare al FMI.
Tot surubul fiscal va trebui strans in cazul in care autoritatile nu vor reusi sa controleze efectele majorarii de la 1 ianuarie a salariului minim pe economie. Primele vizate la taierea de cheltuieli vor fi diferite subventii.
Potrivit prognozelor FMI, intrarile de transferuri curente ar urma sa-si mentina tendinta de crestere, de la 1,3 miliarde de dolari in 2003 la 1,6 miliarde in 2006. De asemenea, investitiile directe si transferurile de capital ar putea ajunge de la 1,6 miliarde de dolari anul acesta la peste 2,1 miliarde in 2006.
FMI sustine ca stabilitatea macroeconomica pe termen mediu nu poate fi mentinuta decat printr-o politica "viguroasa" de eliminare a pierderilor in sectorul intreprinderilor de stat si prin mentinerea unui deficit bugetar strans. Expertii Fondului sunt ingrijorati de faptul ca programul Romaniei de preaderare la UE nu include masuri clare de reducere a pierderilor in sectorul de stat si in particular in sectorul energetic.
Cresterea e la pachet cu reforma
Autoritatile trebuie sa grabeasca privatizarea si sa impuna o disciplina financiara stricta in intreprinderile de stat pentru a elibera resursele necesare dezvoltarii sectorului privat, considera expertii FMI. De asemenea, este nevoie de eforturi "mai viguroase" pentru imbunatatirea climatului de afaceri. Conducerea Fondului recomanda ca proiectiile fiscale pe termen mediu sa se bazeze pe ipoteze mai conservatoare pentru a fi evitate recificari dureroase in cazul in care asteptarile nu se confirma.
Sa mai scada CAS, dar nu TVA
FMI este de acord cu noi reduceri ale cotelor de CAS, conditionate insa de largirea bazei de impozitare si de imbunatatirea colectarii, precum si de reformarea sistemului de pensii. Din punctul de vedere al Fondului nu se poate vorbi de reducerea altor impozite, care sunt in general aliniate cu nivelurile din tarile vecine. "Introducerea de cote reduse de TVA ar avea efecte negative in conditiile unei administratii fiscale si asa slabe, si ar trebui evitata", se arata in raportul de evaluare al FMI.
Guvernul a propus o reducere a contributiilor de securitate sociala cu sapte puncte procentuale in perioada 2004-2006.
La randul lor, expertii Fondului considera ca proiectiile pe termen mediu ale cheltuielilor publice nu sunt suficient de clare pentru a da imaginea capacitatii bugetului de a suporta noi reduceri de taxe.
FMI recomanda stabilirea de prioritati clare pentru cheltuieli, astfel incat banii sa ajunga la proiectele de infrastructura si la alte investitii legate de aderarea la UE.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
