Asumîndu-şi multe riscuri şi incertitudini, mulţi români au ales să-şi vîndă forţa de muncă în străinătate, mai ales că împlinirea perspectivelor profesionale şi materiale în ţară este dificilă. Mai mult, munca peste hotare înseamnă, de multe ori, şi singura alternativă la şomaj. Cei mai mulţi pribegi au ajuns peste hotare pe cont propriu sau prin firmele care intermediază munca în străinătate. Numeroşi sînt însă şi cei trimişi peste hotare de Oficiul pentru Migraţia Forţei de Muncă (OMFM). Paradoxal însă, ridicarea vizelor a dus la o scădere a afluxului de români în spaţiul Schengen, iar entuziasmul emigraţiei din anii ‘90 nu mai este la fel de mare printre românii dornici să-şi părăsească ţara pentru o experienţă în străinătate. Pentru a evita aglomeraţia, nervii şi drumurile obositoare pînă la Bucureşti, reprezentanţii OMFM au venit în sprijinul constănţenilor care vor să lucreze peste hotare şi au demarat o acţiune de preluare a dosarelor din zona Dobrogei. După o zi petrecută la Medgidia, ieri, a venit rîndul şomerilor şi salariaţilor constănţeni care vor să prindă un job mai bun departe de casă. Spre surprinderea inspectorilor OMFM, dacă altă dată constănţenii se călcau în picioare chiar şi la Bursele de slujbe, formînd cozi interminabile în faţa instituţiilor, puţini au fost cei care s-au prezentat, ieri, la ghişeul amenajat în incinta Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM). "Dacă la Medgidia am avut peste 100 de participanţi, la Constanţa au venit 20 de persoane, însă doar trei dosare au fost preluate. Considerăm că această participare slabă a fost cauzată de mediatizarea evenimentului mult sub aşteptările noastre. Pentru slujbele din domeniul agricol din Spania şi Germania se oferă salarii de pînă la 1.000 de euro lunar, în timp
ce şoferii de TIR pot cîştiga, cu sporuri, chiar şi 2.000 de euro", a declarat inspectorul OMFM, Costin Tudor. Pe de altă parte, specialiştii susţin că cele mai multe solicitări din străinătate au venit pentru meseriile de măcelar, ospătar, bucătar, fierar - betonist, dulgher, zidar, dar şi pentru românii calificaţi ca instalatori de înaltă şi medie tensiune. "Cele 70 de persoane selectate la Medgidia şi celelalte trei din Constanţa vor fi invitate la interviu cu angajatorul spaniol care şi-a manifestat intenţia de a recruta personal din România, în data de 16 aprilie. În ceea ce priveşte preselecţia pentru ospătari, aceasta este programată pe 18 aprilie, în Bucureşti, la sediul OMFM", a încheiat Tudor.
sâmbătă, 21 februarie 2009
Cuprom da in judecata Consiliul Local Baia Mare
Directorul combinatului Cuprom, Ioan Muresan, va intenta proces autoritatilor baimarene. El a declarat pentru eMaramures.ro ca a inceput demersurile de trimitere in judecata si ca va cere daune substantiale alesilor pentru ca au intarziat sa dea o solutie in Consiliul Local Baia Mare cu privire la punerea in functiune a unei instalatii de obtinere a cuprului anodic. Linia tehnologica este la ”mana a doua”, fiind adusa din Germania, fapt ce nu convine municipalitatii care considera ca in acest fel creste riscul poluarii.
Cuprom a obtinut documentatia si avizele de mediu care atesta ca instalatia nu prezinta un pericol ecologic crescut in comparatie cu cea folosita in prezent. Consilierii locali nu sunt convinsi insa ca nu va creste gradul de poluare, si asa ridicat, din Baia Mare. Saptamana aceasta ei au amanat din nou o discutie pe tema Planului Urbanistic de Detaliu (PUD) necesar autorizarii instalatiei sustinand ca mai au nevoie de informatii. Conducerea Cuprom a interpretat gestul ca pe o razbunare si a decis sa se adreseze judecatorilor.
Alesii vor sa mearga in documentare pana in Germania
Conform lui Ioan Muresan, societatea Cuprom a depus la primarie PUD-ul si cererea de aprobare a acestuia pe data de 15 ianuarie. Subiectul a intrat prima oara in discutie in plenul consiliului local la finele lui februarie, cand alesii au declarat la unison ca nu vor alte surse de poluare in Baia Mare si ca au nevoie de documente suplimentare ca sa vada de unde a fost adusa instalatia si in ce stare se afla.
Ulterior, conducerea Cuprom s-a adresat comisiei juridice a Consiliului Local Baia Mare pentru a readuce proiectul de hotarare in discutie, insa marti, cand a avut loc o noua sedinta de consiliu, nu s-a acceptat punerea pe ordinea de zi a acestui subiect. PUD-ul societatii Cuprom a aprins totusi spiritele pentru ca Ioan Muresan a incercat sa ii convinga pe consilieri ca are nevoie urgenta de autorizare ca sa nu piarda bani.
“Si consilierii PSD si cei liberali au aratat din nou ca nu se mai vrea poluare in Baia Mare si ca nu putem sa discutam aceasta tema cata vreme nu avem toate informatiile. Vrem sa contactam autoritatile germane sa vedem de ce s-a renuntat la respectiva instalatie dupa numai doi sau trei ani de folosinta. S-a discutat chiar si posibilitatea de a merge in Germania ca sa facem niste verificari pentru ca e posibil sa fie probleme mari”, a aratat consilierul Mircea Dolha.
Primarul Baii Mari este suspectat ca plateste politele pentru Horea 46B
Directorul de la Cuprom a afirmat ca i s-a dat de inteles ca vizita consilierilor in Germania ar urma sa fie platita de societatea pe care o conduce. “Daca i-as duce intr-o excursie pana acolo si le-as umple buzunarele probabil ca ar trece proiectul. Dar n-o sa le dau ce cred ei, ci ii dau in judecata. Am inceput demersurile atat impotriva consiliului local, cat si impotriva lor, personal.”
Managerul s-a aratat convins ca intarzierea cu care se discuta subiectul Cuprom ar avea legatura directa cu scandalul iscat de tranzactia blocului de pe strada Horea 46B care a condus la cercetarea
penala a primarului Cristian Anghel si a viceprimarului Ovidiu Stefan. “Se face intentionat asta. Sunt polite platite de domnul primar care vrea sa isi faca numarul. Au trecut doua luni de cand am depus solicitarea si ei tot vorbesc de documentatie. Sa ne dea un raspuns cu argumente!”
Conducerea societatii Cuprom afirma ca va cere daune alesilor pentru ca pierde bani intarziind punerea in functiune a instalatiei pentru obtinerea cuprului anodic. “Un raspuns trebuie dat legal in termen de 30 de zile. Ei nu vor sa ne reinnoiasca certificatul de urbanism fara acest PUD, iar consiliul local nu vrea sa il ia in discutie. Vom solicita sa plateasca ei banii pe care ii pierdem pentru ca nu putem produce.”
Cristian Anghel neaga ca ar urmari sa se razbune pe Cuprom
Cristian Anghel, primarul municipiului Baia Mare, afirma ca nu are absolut nicio legatura cu amanarea proiectului de hotarare privind autorizarea instalatiei Cuprom. “Nu e vorba de polite care trebuie platite. Eu le-am spus de la inceput consilierilor ca nu vreau sa ma implic tocmai pentru a nu fi acuzat ca as vrea sa ma razbun. Cei din PSD mi-au reprosat atunci ca nu vreau sa imi iau responsabilitatea, dar eu cred ca mi-am luat-o din moment ce am promovat acest proiect de hotarare. Marti s-a votat impotriva repunerii ei in discutie. Consilierii au decis asta si nu eu”, a precizat el.
Seful Agentiei de Protectie a Mediului Baia Mare, Viorel Iancu, a aratat ca instalatia second-hand achizitionata de Cuprom a fost verificata si autorizata de agentia regionala de la Cluj.
“Exista un acord de mediu dat societatii. Nu s-au putut face masuratori pentru ca instalatia nu a fost pusa in functiune, dar s-a facut un studiu tehnic care atesta ca linia tehnologica nu prezinta riscuri. Vom sti cu adevarat cum se prezinta doar in momentul in care va fi pusa in functiune, iar daca vor exista probleme va fi automat inchisa”, a subliniat
acesta.
Doar doua instalatii ca aceea de la Cuprom mai sunt in lume
Reprezentantii Cuprom au precizat ca mult controversata instalatie ar urma sa reduca gradul de poluare in municipiu pentru ca este cu mult mai performanta decat cea folosita acum. “Ea ar inlocui cuptoarele de rafinare termica. In lume exista doar trei instalatii de genul acesta prin care se lamineaza cuprul si care au un nivel de poluare foarte redus”, a aratat Muresan.
Descrierea facuta de acesta nu i-a convins insa pe consilierii baimareni. Ei au ramas tari pe pozitii si au aratat ca vor da unda verde proiectului doar in momentul in care vor avea dovezi clare de la autoritatile germane ca instalatia este in regula. “Nu ne permitem riscul sa o punem in functiune si sa avem un accident ecologic”, au aratat ei. Retinerea alesilor e motivata de faptul ca societatea Cuprom este una si aceeasi cu combinatul Phoenix care pana acum cativa ani s-a numarat printre cei mai mari poluatori din Romania. Ea a reusit sa diminueze nivelul noxelor tocmai pentru ca si-a redus foarte mult activitatea.
Cuprom a obtinut documentatia si avizele de mediu care atesta ca instalatia nu prezinta un pericol ecologic crescut in comparatie cu cea folosita in prezent. Consilierii locali nu sunt convinsi insa ca nu va creste gradul de poluare, si asa ridicat, din Baia Mare. Saptamana aceasta ei au amanat din nou o discutie pe tema Planului Urbanistic de Detaliu (PUD) necesar autorizarii instalatiei sustinand ca mai au nevoie de informatii. Conducerea Cuprom a interpretat gestul ca pe o razbunare si a decis sa se adreseze judecatorilor.
Alesii vor sa mearga in documentare pana in Germania
Conform lui Ioan Muresan, societatea Cuprom a depus la primarie PUD-ul si cererea de aprobare a acestuia pe data de 15 ianuarie. Subiectul a intrat prima oara in discutie in plenul consiliului local la finele lui februarie, cand alesii au declarat la unison ca nu vor alte surse de poluare in Baia Mare si ca au nevoie de documente suplimentare ca sa vada de unde a fost adusa instalatia si in ce stare se afla.
Ulterior, conducerea Cuprom s-a adresat comisiei juridice a Consiliului Local Baia Mare pentru a readuce proiectul de hotarare in discutie, insa marti, cand a avut loc o noua sedinta de consiliu, nu s-a acceptat punerea pe ordinea de zi a acestui subiect. PUD-ul societatii Cuprom a aprins totusi spiritele pentru ca Ioan Muresan a incercat sa ii convinga pe consilieri ca are nevoie urgenta de autorizare ca sa nu piarda bani.
“Si consilierii PSD si cei liberali au aratat din nou ca nu se mai vrea poluare in Baia Mare si ca nu putem sa discutam aceasta tema cata vreme nu avem toate informatiile. Vrem sa contactam autoritatile germane sa vedem de ce s-a renuntat la respectiva instalatie dupa numai doi sau trei ani de folosinta. S-a discutat chiar si posibilitatea de a merge in Germania ca sa facem niste verificari pentru ca e posibil sa fie probleme mari”, a aratat consilierul Mircea Dolha.
Primarul Baii Mari este suspectat ca plateste politele pentru Horea 46B
Directorul de la Cuprom a afirmat ca i s-a dat de inteles ca vizita consilierilor in Germania ar urma sa fie platita de societatea pe care o conduce. “Daca i-as duce intr-o excursie pana acolo si le-as umple buzunarele probabil ca ar trece proiectul. Dar n-o sa le dau ce cred ei, ci ii dau in judecata. Am inceput demersurile atat impotriva consiliului local, cat si impotriva lor, personal.”
Managerul s-a aratat convins ca intarzierea cu care se discuta subiectul Cuprom ar avea legatura directa cu scandalul iscat de tranzactia blocului de pe strada Horea 46B care a condus la cercetarea
penala a primarului Cristian Anghel si a viceprimarului Ovidiu Stefan. “Se face intentionat asta. Sunt polite platite de domnul primar care vrea sa isi faca numarul. Au trecut doua luni de cand am depus solicitarea si ei tot vorbesc de documentatie. Sa ne dea un raspuns cu argumente!”
Conducerea societatii Cuprom afirma ca va cere daune alesilor pentru ca pierde bani intarziind punerea in functiune a instalatiei pentru obtinerea cuprului anodic. “Un raspuns trebuie dat legal in termen de 30 de zile. Ei nu vor sa ne reinnoiasca certificatul de urbanism fara acest PUD, iar consiliul local nu vrea sa il ia in discutie. Vom solicita sa plateasca ei banii pe care ii pierdem pentru ca nu putem produce.”
Cristian Anghel neaga ca ar urmari sa se razbune pe Cuprom
Cristian Anghel, primarul municipiului Baia Mare, afirma ca nu are absolut nicio legatura cu amanarea proiectului de hotarare privind autorizarea instalatiei Cuprom. “Nu e vorba de polite care trebuie platite. Eu le-am spus de la inceput consilierilor ca nu vreau sa ma implic tocmai pentru a nu fi acuzat ca as vrea sa ma razbun. Cei din PSD mi-au reprosat atunci ca nu vreau sa imi iau responsabilitatea, dar eu cred ca mi-am luat-o din moment ce am promovat acest proiect de hotarare. Marti s-a votat impotriva repunerii ei in discutie. Consilierii au decis asta si nu eu”, a precizat el.
Seful Agentiei de Protectie a Mediului Baia Mare, Viorel Iancu, a aratat ca instalatia second-hand achizitionata de Cuprom a fost verificata si autorizata de agentia regionala de la Cluj.
“Exista un acord de mediu dat societatii. Nu s-au putut face masuratori pentru ca instalatia nu a fost pusa in functiune, dar s-a facut un studiu tehnic care atesta ca linia tehnologica nu prezinta riscuri. Vom sti cu adevarat cum se prezinta doar in momentul in care va fi pusa in functiune, iar daca vor exista probleme va fi automat inchisa”, a subliniat
acesta.
Doar doua instalatii ca aceea de la Cuprom mai sunt in lume
Reprezentantii Cuprom au precizat ca mult controversata instalatie ar urma sa reduca gradul de poluare in municipiu pentru ca este cu mult mai performanta decat cea folosita acum. “Ea ar inlocui cuptoarele de rafinare termica. In lume exista doar trei instalatii de genul acesta prin care se lamineaza cuprul si care au un nivel de poluare foarte redus”, a aratat Muresan.
Descrierea facuta de acesta nu i-a convins insa pe consilierii baimareni. Ei au ramas tari pe pozitii si au aratat ca vor da unda verde proiectului doar in momentul in care vor avea dovezi clare de la autoritatile germane ca instalatia este in regula. “Nu ne permitem riscul sa o punem in functiune si sa avem un accident ecologic”, au aratat ei. Retinerea alesilor e motivata de faptul ca societatea Cuprom este una si aceeasi cu combinatul Phoenix care pana acum cativa ani s-a numarat printre cei mai mari poluatori din Romania. Ea a reusit sa diminueze nivelul noxelor tocmai pentru ca si-a redus foarte mult activitatea.
Elevii clujeni lasa cartea pentru a munci in Spania
Situatie materiala precara, probleme familiale, casatorie, plecare la destinatie necunoscuta sau la munca in Spania. Astfel suna, sec, cauzele pentru care elevii clujeni, in majoritate absolventi a 10 clase, abandoneaza scoala.
Saracia, motivul abandonului scolar
Inspectoratul Scolar Cluj a cerut unitatilor de invatamint din judet o situatie statistica exacta privind abandonul scolar in primul semestru. Din raportari a reiesit ca tot mai multi elevi lasa studiile pentru a pleca la munca in strainatate.
O singura unitate de invatamint, Colegiul Tehnic „Victor Ungureanu" din Cimpia Turzii, a raportat un numar de 133 de elevi care au abandonat scoala in primul semestru! Paula Bozdog, directoarea colegiului din Cimpia Turzii, spune ca sint diferite situatii pentru care elevii nu mai apar inscrisi la unitatea de invatamint. „Avem 33 de elevi romi inscrisi in programul «A doua sansa», care s-au inscris, dar nu au mai venit la scoala. Am mai avut elevi care au terminat 11 clase la scoala de arte si meserii si care au optat sa continue studiile la liceu. Deci s-au inscris la scoala de arte si meserii, dar in 15 septembrie nu au mai venit. A trebuit sa renuntam la o clasa din trei", spune Paula Bozdog. Alti 53 de elevi care au abandonat scoala erau inscrisi in ciclul superior, in clasele a XI-a, a XII-a si a XIII-a la cursurile de zi si seral.
„Multi elevi de la scoala de arte si meserii renunta la cursuri din motive financiare. Fac naveta de la sate, provin din familii de agricultori, iar abonamentele pe mijloacele de transport in comun sint scumpe", spune Paula Bozdog.
La munca in strainatate
Tot situatia financiara precara este si motivul pentru care elevii parasesc scoala si pleaca sa munceasca. Cei mai multi in strainatate. Iar fenomenul pare sa ia amploare dupa ce, de la 1 ianuarie, s-au deschis granitele Uniunii Europene. „Avem elevi care au plecat la munca in strainatate, fie cu familia, fie singuri. Sint elevi care au implinit 18 ani si care prefera sa cistige bani", precizeaza Paula Bozdog. Tot ea spune ca a mai observat un alt fenomen: zeci de elevi au inceput sa se intoarca la colegiu si incearca, disperati, sa isi reia cursurile. Ei au nevoie de diplome de studii ca sa munceasca legal si pot relua studiile in anumite conditii.
Este nevoie de o politica de protectie
Colegiul din Cimpia Turzii nu e singurul care „pierde" elevi. De la Liceul „Pavel Dan" din aceeasi localitate, patru elevi au plecat la munca in strainatate, de la Grupul Scolar de Resurse Naturale
si Servicii din Turda, opt elevi au facut acelasi lucru, alti patru elevi de la Scoala Sarata au facut la fel si exemplele pot continua... Sefa Inspectoratului Scolar Judetean Cluj, Titiana Zlatior, a confirmat faptul ca multi elevi pleaca la munca in alte tari. „Din pacate, sint elevi care au virsta la care pot sa plece sa munceasca. Trebuie sa avem o politica de protectie, pentru ca altfel nu vom mai avea forta calificata de munca. Vom ajunge sa nu mai avem nici pe cine pregati, nici cu cine lucra", a declarat Titiana Zlatior pentru Monitorul de Cluj.
Saracia, motivul abandonului scolar
Inspectoratul Scolar Cluj a cerut unitatilor de invatamint din judet o situatie statistica exacta privind abandonul scolar in primul semestru. Din raportari a reiesit ca tot mai multi elevi lasa studiile pentru a pleca la munca in strainatate.
O singura unitate de invatamint, Colegiul Tehnic „Victor Ungureanu" din Cimpia Turzii, a raportat un numar de 133 de elevi care au abandonat scoala in primul semestru! Paula Bozdog, directoarea colegiului din Cimpia Turzii, spune ca sint diferite situatii pentru care elevii nu mai apar inscrisi la unitatea de invatamint. „Avem 33 de elevi romi inscrisi in programul «A doua sansa», care s-au inscris, dar nu au mai venit la scoala. Am mai avut elevi care au terminat 11 clase la scoala de arte si meserii si care au optat sa continue studiile la liceu. Deci s-au inscris la scoala de arte si meserii, dar in 15 septembrie nu au mai venit. A trebuit sa renuntam la o clasa din trei", spune Paula Bozdog. Alti 53 de elevi care au abandonat scoala erau inscrisi in ciclul superior, in clasele a XI-a, a XII-a si a XIII-a la cursurile de zi si seral.
„Multi elevi de la scoala de arte si meserii renunta la cursuri din motive financiare. Fac naveta de la sate, provin din familii de agricultori, iar abonamentele pe mijloacele de transport in comun sint scumpe", spune Paula Bozdog.
La munca in strainatate
Tot situatia financiara precara este si motivul pentru care elevii parasesc scoala si pleaca sa munceasca. Cei mai multi in strainatate. Iar fenomenul pare sa ia amploare dupa ce, de la 1 ianuarie, s-au deschis granitele Uniunii Europene. „Avem elevi care au plecat la munca in strainatate, fie cu familia, fie singuri. Sint elevi care au implinit 18 ani si care prefera sa cistige bani", precizeaza Paula Bozdog. Tot ea spune ca a mai observat un alt fenomen: zeci de elevi au inceput sa se intoarca la colegiu si incearca, disperati, sa isi reia cursurile. Ei au nevoie de diplome de studii ca sa munceasca legal si pot relua studiile in anumite conditii.
Este nevoie de o politica de protectie
Colegiul din Cimpia Turzii nu e singurul care „pierde" elevi. De la Liceul „Pavel Dan" din aceeasi localitate, patru elevi au plecat la munca in strainatate, de la Grupul Scolar de Resurse Naturale
si Servicii din Turda, opt elevi au facut acelasi lucru, alti patru elevi de la Scoala Sarata au facut la fel si exemplele pot continua... Sefa Inspectoratului Scolar Judetean Cluj, Titiana Zlatior, a confirmat faptul ca multi elevi pleaca la munca in alte tari. „Din pacate, sint elevi care au virsta la care pot sa plece sa munceasca. Trebuie sa avem o politica de protectie, pentru ca altfel nu vom mai avea forta calificata de munca. Vom ajunge sa nu mai avem nici pe cine pregati, nici cu cine lucra", a declarat Titiana Zlatior pentru Monitorul de Cluj.
Defileul Jiului, blocat de stânci
Defileul Jiului a fost blocat ieri ore în şir dup ce tone de grohotiş şi stânci s-au prăvălit de pe versanţi, blocând şoseaua. Circulaţia a fost paralizată pe Drumul
Naţional 66, în zona cunoscută de şoferi sub numele de „Cârligul Întors”, aflată la graniţa dintre judeţele Gorj şi Hunedoara. La ora 14.00, circulaţia a fost întreruptă doar pe un singur sens. Două stânci de peste 20 de tone fiecare au căzut în şosea formând un crater adânc în drum. În zadar au încercat angajaţii de la Drumuri Naţionale să împingă stâncile cu Wola. Specialiştii au luat decizia de a aduce în zonă un utilaj care să spargă stâncile în bucăţi mai mici.
În tot acest timp
, circulaţia s-a desfăşurat cu dificultate pe un singur sens. Problemele nu s-au oprit aici pentru că, două ore mai târziu, drumul a fost blocat definitiv din cauza altor stânci rupte din munte. De o parte şi de alta a blocajului s-au format şiruri de maşini, lungi de câţiva kilometric. Poliţiştii s-au postat la ieşirea din Târgu Jiu şi Bumbeşti-Jiu pentru a nu mai permite şoferilor să intre în Defileul Jiului până la deblocarea şoselei. Conducătorii auto au devenit nervoşi când au văzut că orele trec şi şansele ca, până la lăsarea serii, să se degajeze şoseaua, sunt foarte mici. Poliţiştii recomandă şoferilor să circule cu prudenţă, pentru că pericolul nu a trecut. Specialiştii spun că totul s-a întâmplat din cauza ploilor care au pus în mişcare tonele de nisip şi pietriş şi versantul. Drumul a fost deblocat în jurul orelor 19.00 iar muncitorii de la Drumuri Naţionale au rămas în zonă pentru că există în continuare pericolul căderilor de stânci.
Naţional 66, în zona cunoscută de şoferi sub numele de „Cârligul Întors”, aflată la graniţa dintre judeţele Gorj şi Hunedoara. La ora 14.00, circulaţia a fost întreruptă doar pe un singur sens. Două stânci de peste 20 de tone fiecare au căzut în şosea formând un crater adânc în drum. În zadar au încercat angajaţii de la Drumuri Naţionale să împingă stâncile cu Wola. Specialiştii au luat decizia de a aduce în zonă un utilaj care să spargă stâncile în bucăţi mai mici.
În tot acest timp
, circulaţia s-a desfăşurat cu dificultate pe un singur sens. Problemele nu s-au oprit aici pentru că, două ore mai târziu, drumul a fost blocat definitiv din cauza altor stânci rupte din munte. De o parte şi de alta a blocajului s-au format şiruri de maşini, lungi de câţiva kilometric. Poliţiştii s-au postat la ieşirea din Târgu Jiu şi Bumbeşti-Jiu pentru a nu mai permite şoferilor să intre în Defileul Jiului până la deblocarea şoselei. Conducătorii auto au devenit nervoşi când au văzut că orele trec şi şansele ca, până la lăsarea serii, să se degajeze şoseaua, sunt foarte mici. Poliţiştii recomandă şoferilor să circule cu prudenţă, pentru că pericolul nu a trecut. Specialiştii spun că totul s-a întâmplat din cauza ploilor care au pus în mişcare tonele de nisip şi pietriş şi versantul. Drumul a fost deblocat în jurul orelor 19.00 iar muncitorii de la Drumuri Naţionale au rămas în zonă pentru că există în continuare pericolul căderilor de stânci.
O femeie si doi copii si-au petrecut iarna intr-un dulap
Problemele sociale intalnite la tot pasul au fiecare specificul sau, mai mult sau mai putin cutremurator. Cele mai multe cazuri sunt legate de lipsa posibilitatilor financiare, care genereaza situatii de criza. O drama revoltatoare este cea a unei femei din Zarnesti care, de jumatate de an, se adaposteste impreuna cu doi copii intr-un dulap, sub cerul liber.
Ana Todor, de 51 de ani, este o femeie care a dat nastere la patru copii
, a muncit 22 de ani intr-o fabrica din Cristian pana cand intreprinderea a fost inchisa, iar acum nu poate primi pensie, fiind "prea tanara", conform legii. Venitul ei se ridica la putin peste 200 de lei, format din 150 de lei ajutor social si alocatie complemetara monoparentala. Cu timiditate, dar cu speranta ca va putea fi ajutata sa treaca peste criza disperata in care se afla de atatea luni, Ana ne-a destainuit drama ei. "De mai bine de 10 ani sunt vaduva, ramanand cu patru copii minori. Toata viata mea am stat cu chirie la Rotbav, niciodata intr-un loc stabil. Dupa decesul sotului am intalnit un zarnestean, cu care am crezut ca pot duce un trai linistit si ca-mi pot creste copiii in armonia unei familii, dar m-am inselat amarnic. Barbatul avea patima bauturii si devenea agresiv la fiecare pahar baut. Am rezistat aproape cinci ani, dupa care mi-am luat cei doi copii mai mici, ramasi la mine si am plecat fara nimic altceva. Cei mari s-au casatorit si au plecat si ei pe drumul
lor", ne-a povestit cu simplitate femeia. Dupa ce si-a parasit partenerul, cu care nu si-a oficiat relatia, timp
de patru ani a stat cu chirie in casa unei familii zarnestene.
Un copil isi face lectiile pe camp
Desi s-a confruntat cu o situatie financiara mai mult decat precara, cei patru ani au fost poate cei mai linistiti din viata ei. Toate s-au sfarsit insa brusc, o data cu vanzarea imobilului de catre proprietari in toamna anului trecut. Femeia a ramas in pragul iernii pe drumuri, cu cateva lucruri agonisite in ultimii ani. Asa, stand cu copiii in strada, a fost zarita de o familie din cartierul zarnestean Tohanul Vechi, careia i s-a facut mila de situatia Anei si s-a oferit s-o ajute, dandu-i voie sa-si aduca lucrurile in curtea ei.
Cum acei oameni buni la suflet nu aveau posibilitati de gazduire in locuinta, ei au permis familiei sinistrate sa stea in gradina casei, unde era totusi un loc mai ferit decat in strada. Astfel ca, un dulap de haine rasturnat a devenit peste noapte un adevarat adapost pentru trei suflete.
"Stam toti trei ghemuiti in dulap, iar peste noi tragem un nailon, sa ne fereasca de ploaie. Cand au fost noptile geroase si a nins mai mult, am tras usa dulapului peste noi, fara sa o inchidem de tot sa nu ne sufocam, dar dimineata de abia reuseam sa deschidem usa sa putem iesi. Zilele trecute, cand a fost furtuna, am tras un pat peste dulap, sa nu ne ia vantul cu totul. In prima noapte cand am venit aici, prin noiembrie, a plouat foarte tare si ne-a distrus toata mobila pe care o mai aveam, impreuna cu actele", ne-a relatat Ana. Chiar si in aceste conditii vitrege, fetita ei de 10 ani merge regulat la scoala, facandu-si lectiile pe camp daca este vreme frumoasa sau in pauzele de la scoala. Baiatul cel mare, de 18 ani, incearca sa contribuie si el la veniturile familiei lucrand ca zilier. Avand in vedere conditiile de locuit, nu pot manca decat ceva hrana rece, iar igiena si-o fac pe unde apuca. "Avem noroc cu o doamna care ne da voie sambata sa facem baie intr-o cadita la ea in casa, iar pentru asta platim 10 lei. Chiar daca nu avem conditii de locuit, fata trebuie sa se spele, ca nu poate merge la scoala, printre ceilalti copii, murdara", a adaugat Ana.
Suferind de inima
si de plamani, afectiuni pentru care i s-a recomandat caldura, hrana si odihna, o mare parte din ajutorul social al Anei se duce pe medicamente
, iar conditiile in care traieste i-au accentuat bolile. Astfel ca, la inceputul lunii martie, a fost spitalizata de urgenta, echipajul Ambulantei chemata de copii, ridicand-o direct din dulapul in care zacea. Dupa spusele sale, in ultimii ani femeia a facut cereri repetate catre Primarie pentru atribuirea unui spatiu cat de mic, dar pana acum cateva zile nu s-a rezolvat nimic. Desi se confrunta cu o lipsa acuta a spatiilor locative, edilii au aprobat totusi zilele trecute alocarea unui spatiu de locuit pentru "cei trei din dulap" in spalatoria fostului camin de elevi din Tohanul Vechi. Este o solutie salvatoare, avand in vedere ca Ana Todor trebuie sa paraseasca si gradina in care a fost "gazduita" in ultimul timp, deoarece proprietarii terenului trebuie sa se apuce de lucrarile de primavara. Dar pentru a se putea incropi un dormitor in spatiul umed si plin de igrasie al spalatoriei, cei trei vor trebui sa aduca modificari la instalatia sanitara a imobilului, iar pentru asta este nevoie tot de mila unor oamnei cu suflet, dispusi sa-i ajute sa scape de cosmarul noptilor petrecute in dulap. "Nimic nu-mi doresc mai mult decat un loc in care sa nu ne mai ploua si unde sa-mi pot creste copiii", a mai spus femeia cu amaraciune in glas.
J
Ana Todor, de 51 de ani, este o femeie care a dat nastere la patru copii
, a muncit 22 de ani intr-o fabrica din Cristian pana cand intreprinderea a fost inchisa, iar acum nu poate primi pensie, fiind "prea tanara", conform legii. Venitul ei se ridica la putin peste 200 de lei, format din 150 de lei ajutor social si alocatie complemetara monoparentala. Cu timiditate, dar cu speranta ca va putea fi ajutata sa treaca peste criza disperata in care se afla de atatea luni, Ana ne-a destainuit drama ei. "De mai bine de 10 ani sunt vaduva, ramanand cu patru copii minori. Toata viata mea am stat cu chirie la Rotbav, niciodata intr-un loc stabil. Dupa decesul sotului am intalnit un zarnestean, cu care am crezut ca pot duce un trai linistit si ca-mi pot creste copiii in armonia unei familii, dar m-am inselat amarnic. Barbatul avea patima bauturii si devenea agresiv la fiecare pahar baut. Am rezistat aproape cinci ani, dupa care mi-am luat cei doi copii mai mici, ramasi la mine si am plecat fara nimic altceva. Cei mari s-au casatorit si au plecat si ei pe drumul
lor", ne-a povestit cu simplitate femeia. Dupa ce si-a parasit partenerul, cu care nu si-a oficiat relatia, timp
de patru ani a stat cu chirie in casa unei familii zarnestene.
Un copil isi face lectiile pe camp
Desi s-a confruntat cu o situatie financiara mai mult decat precara, cei patru ani au fost poate cei mai linistiti din viata ei. Toate s-au sfarsit insa brusc, o data cu vanzarea imobilului de catre proprietari in toamna anului trecut. Femeia a ramas in pragul iernii pe drumuri, cu cateva lucruri agonisite in ultimii ani. Asa, stand cu copiii in strada, a fost zarita de o familie din cartierul zarnestean Tohanul Vechi, careia i s-a facut mila de situatia Anei si s-a oferit s-o ajute, dandu-i voie sa-si aduca lucrurile in curtea ei.
Cum acei oameni buni la suflet nu aveau posibilitati de gazduire in locuinta, ei au permis familiei sinistrate sa stea in gradina casei, unde era totusi un loc mai ferit decat in strada. Astfel ca, un dulap de haine rasturnat a devenit peste noapte un adevarat adapost pentru trei suflete.
"Stam toti trei ghemuiti in dulap, iar peste noi tragem un nailon, sa ne fereasca de ploaie. Cand au fost noptile geroase si a nins mai mult, am tras usa dulapului peste noi, fara sa o inchidem de tot sa nu ne sufocam, dar dimineata de abia reuseam sa deschidem usa sa putem iesi. Zilele trecute, cand a fost furtuna, am tras un pat peste dulap, sa nu ne ia vantul cu totul. In prima noapte cand am venit aici, prin noiembrie, a plouat foarte tare si ne-a distrus toata mobila pe care o mai aveam, impreuna cu actele", ne-a relatat Ana. Chiar si in aceste conditii vitrege, fetita ei de 10 ani merge regulat la scoala, facandu-si lectiile pe camp daca este vreme frumoasa sau in pauzele de la scoala. Baiatul cel mare, de 18 ani, incearca sa contribuie si el la veniturile familiei lucrand ca zilier. Avand in vedere conditiile de locuit, nu pot manca decat ceva hrana rece, iar igiena si-o fac pe unde apuca. "Avem noroc cu o doamna care ne da voie sambata sa facem baie intr-o cadita la ea in casa, iar pentru asta platim 10 lei. Chiar daca nu avem conditii de locuit, fata trebuie sa se spele, ca nu poate merge la scoala, printre ceilalti copii, murdara", a adaugat Ana.
Suferind de inima
si de plamani, afectiuni pentru care i s-a recomandat caldura, hrana si odihna, o mare parte din ajutorul social al Anei se duce pe medicamente
, iar conditiile in care traieste i-au accentuat bolile. Astfel ca, la inceputul lunii martie, a fost spitalizata de urgenta, echipajul Ambulantei chemata de copii, ridicand-o direct din dulapul in care zacea. Dupa spusele sale, in ultimii ani femeia a facut cereri repetate catre Primarie pentru atribuirea unui spatiu cat de mic, dar pana acum cateva zile nu s-a rezolvat nimic. Desi se confrunta cu o lipsa acuta a spatiilor locative, edilii au aprobat totusi zilele trecute alocarea unui spatiu de locuit pentru "cei trei din dulap" in spalatoria fostului camin de elevi din Tohanul Vechi. Este o solutie salvatoare, avand in vedere ca Ana Todor trebuie sa paraseasca si gradina in care a fost "gazduita" in ultimul timp, deoarece proprietarii terenului trebuie sa se apuce de lucrarile de primavara. Dar pentru a se putea incropi un dormitor in spatiul umed si plin de igrasie al spalatoriei, cei trei vor trebui sa aduca modificari la instalatia sanitara a imobilului, iar pentru asta este nevoie tot de mila unor oamnei cu suflet, dispusi sa-i ajute sa scape de cosmarul noptilor petrecute in dulap. "Nimic nu-mi doresc mai mult decat un loc in care sa nu ne mai ploua si unde sa-mi pot creste copiii", a mai spus femeia cu amaraciune in glas.
J
Copos: „Steaua Stelei este umbrită”
Început cu câteva zile în urmă, războiul psihologic dinaintea marelui derby bucureştean Rapid - Steaua a continuat cu noi declaraţii din partea principalului finanţator al grupării de sub Grant, George Copos.
„Nimic nu ne împiedică să câştigăm trei puncte duminică în Giuleşti! În timp ce steaua Stelei este umbrită de norii randamentului scăzut din ultima vreme, Rapidul urcă rapid(sper) către vârful formei sale
sportive. În plus
, meciul va fi tranşat în teren, nu în culise”, se arată într-un mesaj scris de Gorge Copos pe blogul său.
Cu toate acestea, patronul Rapidului a încercat să convingă conducerea CCA să renunţe la aducerea unei brigăzi de arbitri din străinătate, demersul său stârnind destule suspiciuni. În cele din urmă, luând în calcul scandalul făcut de Gigi Becali împotriva acestei schimbări, cei aleşi să împartă dreptatea la acest derby sunt arbitri slovaci, în frunte cu Lubos Michel - „coşmarul” fotbalului românesc...
„Nimic nu ne împiedică să câştigăm trei puncte duminică în Giuleşti! În timp ce steaua Stelei este umbrită de norii randamentului scăzut din ultima vreme, Rapidul urcă rapid(sper) către vârful formei sale
sportive. În plus
, meciul va fi tranşat în teren, nu în culise”, se arată într-un mesaj scris de Gorge Copos pe blogul său.
Cu toate acestea, patronul Rapidului a încercat să convingă conducerea CCA să renunţe la aducerea unei brigăzi de arbitri din străinătate, demersul său stârnind destule suspiciuni. În cele din urmă, luând în calcul scandalul făcut de Gigi Becali împotriva acestei schimbări, cei aleşi să împartă dreptatea la acest derby sunt arbitri slovaci, în frunte cu Lubos Michel - „coşmarul” fotbalului românesc...
Tricolorii au trecut aseara cu 3-0 de Luxemburg
"Mamaligiki" peste "kastraveti"
Albania a detonat bomba, remizand la Sofia.
Nationala de fotbal a Romaniei si-a facut numarul aseara, la Piatra-Neamt, si a invins fara emotii reprezentativa similara a statului Luxemburg, scor 3-0, in Grupa G a preliminariilor Campionatului European din 2008. Golurile au fost marcate de Mutu si Contra, care au impartit aceeasi camera de hotel sub Pietricica, si Marica.
Romania a primit aseara o nesperata mana de ajutor din partea Albaniei, care a remizat la Sofia, cu Bulgaria, scor 0-0. Asta-toamna, tricolorii s-au impus la Tirana, in fata Albaniei, scor 2-0, in timp
ce elevii lui Hristo Stoicikov au reusit o remiza in Romania, scor 2-2. In urma rezultatului de aseara, de la Sofia, Olanda si Romania au devenit favorite pentru calificarea la Euro 2008.
> Fotbalistii nationalei au predat cheile de la camere inainte de a ajunge la stadion, anuntand la receptie ce anume au consumat de la minibar. Daniel Niculae s-a atins de alune si de sticlele cu suc. „N-am baut nicio bere! Sunt toate la locul lor”, a tinut sa precizeze atacantul legitimat la AJ Auxerre.
> Prin orasul moldav a putut fi admirat ieri un suporter nemtean nastrusnic. Acesta si-a acoperit in intregime automobilul cu un urias steag tricolor, doar rotile ramanand vizibile. Respectivul se deplasa cu masina prin oras si, desi avea vizibilitate redusa, nu se sfia sa circule cu viteza!
> Bisnitarii si-au facut de cap nestingheriti prin Piatra-Neamt. Recordul „la negru” s-a atins cu o ora inainte de meci, cand un tichet era comercializat de „ciocolatii” cu de zece ori mai mult decat pretul oficial.
> Printre tricolori au fost ieri doi sarbatoriti. Rapidistul Dani Coman a implinit 28 de ani, si de la statia de amplificare i-a fost transmisa urarea: „Viata lunga si bani la punga”. La randul lui, Gabi Boldici, alias „Burta”, antrenorul cu portarii, a implinit 50 de ani.
> Gheorghe Stefan, primarul orasului Piatra-Neamt, l-a vizitat ieri-dimineata la hotel pe Mircea Sandu, seful FRF, iar dupa-amiaza l-a avut oaspete la stadion pe Dumitru Dragomir. Liderul LPF s-a declarat fascinat de ceea ce a vazut in curtea lui Stefan. „O sa aducem si Olanda la Piatra-Neamt. Nu conteaza daca vor sau nu olandezii, important e ca vrem noi!”, a anuntat, sigur pe el, „Pinalti”.
PROGRAM LIBER
Fotbalistii, la o cafea intr-un club de bowling
Fotbalistii echipei nationale s-au plimbat ieri- dimineata prin Mix Music Land, un parc de distractii din Piatra-Neamt care aduna la un loc stranduri, piste de skateboard, baruri, terenuri de tenis, volei si fotbal.
Cu ochii carpiti de somn, jucatorii s-au oprit direct in barul „Tequila”, local dotat cu pista de bowling si unde noaptea se produc trupe precum „Flamingo Boys and Girls”.
Jucatorii au baut sucuri si cafele, fiind solicitati de barmani sa se fotografieze cu ei. Langa autocarul nationalei au stationat tot timpul doua trasuri gata sa plece in cursa. Jucatorii n-au indraznit sa se urce in calesti, ci doar au admirat, in treacat, caii inhamati.
Pentru a nu fi deranjati de nimeni, jucatorii au solicitat ca, pe durata vizitei lor, parcul de distractii sa nu fie vizitat de niciun „muritor de rand”.
Fotbalistii au fost paziti de trei masini ale Jandarmeriei. Despre parcul de distractii se stie in Piatra-Neamt ca ar fi proprietatea lui „Axinte de la Vacanta Mare” si a baiatului lui Gheorghe Stefan-”Pinalti”.
Albania a detonat bomba, remizand la Sofia.
Nationala de fotbal a Romaniei si-a facut numarul aseara, la Piatra-Neamt, si a invins fara emotii reprezentativa similara a statului Luxemburg, scor 3-0, in Grupa G a preliminariilor Campionatului European din 2008. Golurile au fost marcate de Mutu si Contra, care au impartit aceeasi camera de hotel sub Pietricica, si Marica.
Romania a primit aseara o nesperata mana de ajutor din partea Albaniei, care a remizat la Sofia, cu Bulgaria, scor 0-0. Asta-toamna, tricolorii s-au impus la Tirana, in fata Albaniei, scor 2-0, in timp
ce elevii lui Hristo Stoicikov au reusit o remiza in Romania, scor 2-2. In urma rezultatului de aseara, de la Sofia, Olanda si Romania au devenit favorite pentru calificarea la Euro 2008.
> Fotbalistii nationalei au predat cheile de la camere inainte de a ajunge la stadion, anuntand la receptie ce anume au consumat de la minibar. Daniel Niculae s-a atins de alune si de sticlele cu suc. „N-am baut nicio bere! Sunt toate la locul lor”, a tinut sa precizeze atacantul legitimat la AJ Auxerre.
> Prin orasul moldav a putut fi admirat ieri un suporter nemtean nastrusnic. Acesta si-a acoperit in intregime automobilul cu un urias steag tricolor, doar rotile ramanand vizibile. Respectivul se deplasa cu masina prin oras si, desi avea vizibilitate redusa, nu se sfia sa circule cu viteza!
> Bisnitarii si-au facut de cap nestingheriti prin Piatra-Neamt. Recordul „la negru” s-a atins cu o ora inainte de meci, cand un tichet era comercializat de „ciocolatii” cu de zece ori mai mult decat pretul oficial.
> Printre tricolori au fost ieri doi sarbatoriti. Rapidistul Dani Coman a implinit 28 de ani, si de la statia de amplificare i-a fost transmisa urarea: „Viata lunga si bani la punga”. La randul lui, Gabi Boldici, alias „Burta”, antrenorul cu portarii, a implinit 50 de ani.
> Gheorghe Stefan, primarul orasului Piatra-Neamt, l-a vizitat ieri-dimineata la hotel pe Mircea Sandu, seful FRF, iar dupa-amiaza l-a avut oaspete la stadion pe Dumitru Dragomir. Liderul LPF s-a declarat fascinat de ceea ce a vazut in curtea lui Stefan. „O sa aducem si Olanda la Piatra-Neamt. Nu conteaza daca vor sau nu olandezii, important e ca vrem noi!”, a anuntat, sigur pe el, „Pinalti”.
PROGRAM LIBER
Fotbalistii, la o cafea intr-un club de bowling
Fotbalistii echipei nationale s-au plimbat ieri- dimineata prin Mix Music Land, un parc de distractii din Piatra-Neamt care aduna la un loc stranduri, piste de skateboard, baruri, terenuri de tenis, volei si fotbal.
Cu ochii carpiti de somn, jucatorii s-au oprit direct in barul „Tequila”, local dotat cu pista de bowling si unde noaptea se produc trupe precum „Flamingo Boys and Girls”.
Jucatorii au baut sucuri si cafele, fiind solicitati de barmani sa se fotografieze cu ei. Langa autocarul nationalei au stationat tot timpul doua trasuri gata sa plece in cursa. Jucatorii n-au indraznit sa se urce in calesti, ci doar au admirat, in treacat, caii inhamati.
Pentru a nu fi deranjati de nimeni, jucatorii au solicitat ca, pe durata vizitei lor, parcul de distractii sa nu fie vizitat de niciun „muritor de rand”.
Fotbalistii au fost paziti de trei masini ale Jandarmeriei. Despre parcul de distractii se stie in Piatra-Neamt ca ar fi proprietatea lui „Axinte de la Vacanta Mare” si a baiatului lui Gheorghe Stefan-”Pinalti”.
Ne-am udat degeaba
Nici inotatorii care ne-au reprezentat ieri la Mondialele de natatie n-au prins finala.
Catastrofalul an sportiv 2006 continua dezastruos pentru Romania in 2007, in primele trei luni situindu-ne departe de podiumurile competitiilor mondiale. La multe competitii, precum Mondialele de handbal masculin, nici macar n-am avut dreptul sa participam, iar la altele, cum ar fi Mondialele de patinaj, nici o sansa sa cistigam. Nici la Mondialele de natatie, care se desfasoara pina duminica la Melbourne, nu mai avem prea mari sanse, inotatorii nostri ratind rind pe rind prezenta in finale, astfel ca de medalii nici nu se poate vorbi. Ieri au intrat in concurs, la 100 m liber, Octavian Gutu si Norbert Trandafir, ei clasindu-se in serii pe locurile 50 si, respectiv, 54, astfel ca nu s-a pus problema prezentei lor intre cei opt competitori care vor lupta pentru medalii. Mai mult, ei nu au indeplinit nici baremul pentru participarea la Olimpiada de la Beijing, pina acum doar Razvan Florea, la 100 m spate, avind asigurata prezenta in China. In plus
, nationala de polo a pierdut cu 8-15 in fata Australiei meciul contind pentru locurile 9-12. Tot ieri, frantuzoaica Laure Manaudou si americanul Michael Phelps au dat adevarate recitaluri, doborind recordurile mondiale la 200 m liber si, respectiv, 200 m fluture.
Catastrofalul an sportiv 2006 continua dezastruos pentru Romania in 2007, in primele trei luni situindu-ne departe de podiumurile competitiilor mondiale. La multe competitii, precum Mondialele de handbal masculin, nici macar n-am avut dreptul sa participam, iar la altele, cum ar fi Mondialele de patinaj, nici o sansa sa cistigam. Nici la Mondialele de natatie, care se desfasoara pina duminica la Melbourne, nu mai avem prea mari sanse, inotatorii nostri ratind rind pe rind prezenta in finale, astfel ca de medalii nici nu se poate vorbi. Ieri au intrat in concurs, la 100 m liber, Octavian Gutu si Norbert Trandafir, ei clasindu-se in serii pe locurile 50 si, respectiv, 54, astfel ca nu s-a pus problema prezentei lor intre cei opt competitori care vor lupta pentru medalii. Mai mult, ei nu au indeplinit nici baremul pentru participarea la Olimpiada de la Beijing, pina acum doar Razvan Florea, la 100 m spate, avind asigurata prezenta in China. In plus
, nationala de polo a pierdut cu 8-15 in fata Australiei meciul contind pentru locurile 9-12. Tot ieri, frantuzoaica Laure Manaudou si americanul Michael Phelps au dat adevarate recitaluri, doborind recordurile mondiale la 200 m liber si, respectiv, 200 m fluture.
Romanul Daniel Trifu va reprezenta Australia la CM de karate de la Tokyo
Multiplul campion al Australiei la cel mai dur stil
de karate, kyokushin, romanul Daniel Trifu, va reprezenta, pentru a patra a oara, Australia la Campionatul Mondial de la Tokyo, din luna octombrie. "Campionatul Mondial de kyokushin se desfasoara din patru in patru ani, iar Daniel Trifu pare a fi in acest moment singurul nejaponez, din istoria acestui stil de arte martiale, care se califica si participa la patru editii ale acestei competitii", sustine publicatia Spirit
Romanesc, revista romanilor din Australia. Daniel Trifu, nascut la Bucuresti, este multiplu campion la kyokushin - karate full-contact, al Australiei si Oceaniei, iar presa japoneza de arte martiale l-a numit "ucigasul de uriasi", datorita faptului ca a castigat multe meciuri in competitii open in fata unor adversari mult mai mari decat el.
de karate, kyokushin, romanul Daniel Trifu, va reprezenta, pentru a patra a oara, Australia la Campionatul Mondial de la Tokyo, din luna octombrie. "Campionatul Mondial de kyokushin se desfasoara din patru in patru ani, iar Daniel Trifu pare a fi in acest moment singurul nejaponez, din istoria acestui stil de arte martiale, care se califica si participa la patru editii ale acestei competitii", sustine publicatia Spirit
Romanesc, revista romanilor din Australia. Daniel Trifu, nascut la Bucuresti, este multiplu campion la kyokushin - karate full-contact, al Australiei si Oceaniei, iar presa japoneza de arte martiale l-a numit "ucigasul de uriasi", datorita faptului ca a castigat multe meciuri in competitii open in fata unor adversari mult mai mari decat el.
joi, 19 februarie 2009
Divortul deceniului: Petre si Mioara
Cind afli ca sex-simbolul anilor `90 e pe cale sa ajunga iar burlac iti vine in minte, ca jurnalist, in primul rind, un titlu rautacios-ironic, gen "Fetele de la Apaca au motive de bucurie: Petre redevine liber". Dincolo de asta, insa, o casnicie care se destrama dupa 30 de ani intre doi oameni care au traversat impreuna multe valuri ale vietii, nu are cum sa fie altfel decit un pas trist. Fostul premier Petre Roman s-a decis sa il faca, insa. El a hotarit, in deceniul sase de viata
, sa o ia de la capat si a parasit, simbata, domiciliul conjugal. "Eram indragostit inca din copilarie de cea care avea sa-mi devina sotie, de Mioara, despre care aflam zilnic cite ceva de la maica-mea, cu care Mioara lucra la radio. In sfirsit, in 1973, dupa ce refuzase multa vreme avansurile mele pentru ca nu ma gasea destul de copt (<>, imi spunea ea, glumind, de cite ori ii spuneam ca o iubesc), a acceptat sa ne vedem mai des si sa se gindeasca la casatorie". Cam asa povestea Petre Roman in cartea "Libertatea ca datorie" despre marea sa iubire, Mioara, cea care avea sa ii devina sotie, in ciuda celor citiva ani buni pe care ea ii avea in fata lui. In mod curios pentru un playboy mioritic, cum era numit de adversari, in anii `90, Petre Roman nu s-a prea aflat in miezul birfelor mondene, ceea ce inseamna un atasament serios fata de valorile familiale. Desigur, zvonurile nu pot fi complet eliminate niciodata, dar, facind abstractie de asta, Roman a fost ceea ce s-ar numi familistul perfect: sot bun si devotat, tatal a doua fete si, de citiva ani, fericit bunic. Si totusi, in spatele linistii conjugale se poate sa fi existat unele furtuni. Se poate ca traiul alaturi de Mioara sa nu fi fost atit de lin pe cit se faceau eforturi sa para. Au existat unele soapte fugare ca Petre are probleme cu Mioara, ca ea e o femeie apriga la minie, bolnava de gelozie si cam prea posesiva. De altfel, inca de pe vremea cind Petre era premier se vehicula ca Mioara isi baga nasul in toate deciziile sale politice. S-a mai spus si scris in presa de citeva ori ca sotia inaltului demnitar a ajuns de citeva ori la Urgenta dupa ce ingurgitase pumni de pastile ca sa se sinucida, in urma unor scandaluri care au aruncat-o in pragul depresiei. Se mai spune, insa, in egala masura, ca nu a fost niciodata vreo intentie cu adevarat serioasa, ci mai mult un soi de teatru la domiciliu, tipic femeiesc.
A tacut si a inghitit multe
Totusi, Petre Roman a inghitit multe si a tacut, in virtutea educatiei primite, care l-a invatat ca rufele murdare nu se spala in vazul lumii, ori poate, de dragul imaginii publice. Intr-o zi, insa, paharul rabdarii s-a umplut. De curind. Petre si-a facut bagajele, spun surse bine informate din preajma liderului Fortei Democrate, si a plecat de acasa. E hotarit sa isi asume riscul unui divort, al unui nou inceput. S-a mutat la un prieten si e gata sa ii lase Mioarei totul. Nu vrea sa comenteze, e mult prea trist, dezamagit si ingindurat. Copiii sint divizati: Catinca, fiica vitrega, e de partea mamei si il condamna, Oana, fiica mai mica, mai apropiata de tata, il intelege. Si el a trebuit sa inteleaga, sa taca si sa indure pe altarul iubirii parintesti atunci cind fetele i-au venit acasa cu doi stripperi, pompos botezati dansatori exotici, pe post de potentiali gineri. Cel mai rau cosmar pentru un politician de prim rang... Viata merge insa, inainte, isi spune cel pentru care femeile ieseau isterizate, la mitinguri, in 1990, doar-doar sa il vada mai de aproape. Neinteresate de politica, ci de barbatul acela fascinant care aparuse, din neant, pe micile ecrane in 22 decembrie, luind locul burticilor, bobilor si postelnicilor din politica autohtona si nascind un gherghef pe care ele sa isi teasa broderiile visurilor de amor. Mioarei nu ii vine sa creada si suporta greu socul. Ea ameninta sa-l distruga, vorbeste de comploturi politice, de Basescu, de mafia italiana, de... Acum, Petre Roman e in fata unui nou inceput: va trebui sa dea piept cu opinia publica, rudele, prietenii. Si daca ii mai ramine putere, sa zimbeasca, la fel ca intotdeauna.
, sa o ia de la capat si a parasit, simbata, domiciliul conjugal. "Eram indragostit inca din copilarie de cea care avea sa-mi devina sotie, de Mioara, despre care aflam zilnic cite ceva de la maica-mea, cu care Mioara lucra la radio. In sfirsit, in 1973, dupa ce refuzase multa vreme avansurile mele pentru ca nu ma gasea destul de copt (<>, imi spunea ea, glumind, de cite ori ii spuneam ca o iubesc), a acceptat sa ne vedem mai des si sa se gindeasca la casatorie". Cam asa povestea Petre Roman in cartea "Libertatea ca datorie" despre marea sa iubire, Mioara, cea care avea sa ii devina sotie, in ciuda celor citiva ani buni pe care ea ii avea in fata lui. In mod curios pentru un playboy mioritic, cum era numit de adversari, in anii `90, Petre Roman nu s-a prea aflat in miezul birfelor mondene, ceea ce inseamna un atasament serios fata de valorile familiale. Desigur, zvonurile nu pot fi complet eliminate niciodata, dar, facind abstractie de asta, Roman a fost ceea ce s-ar numi familistul perfect: sot bun si devotat, tatal a doua fete si, de citiva ani, fericit bunic. Si totusi, in spatele linistii conjugale se poate sa fi existat unele furtuni. Se poate ca traiul alaturi de Mioara sa nu fi fost atit de lin pe cit se faceau eforturi sa para. Au existat unele soapte fugare ca Petre are probleme cu Mioara, ca ea e o femeie apriga la minie, bolnava de gelozie si cam prea posesiva. De altfel, inca de pe vremea cind Petre era premier se vehicula ca Mioara isi baga nasul in toate deciziile sale politice. S-a mai spus si scris in presa de citeva ori ca sotia inaltului demnitar a ajuns de citeva ori la Urgenta dupa ce ingurgitase pumni de pastile ca sa se sinucida, in urma unor scandaluri care au aruncat-o in pragul depresiei. Se mai spune, insa, in egala masura, ca nu a fost niciodata vreo intentie cu adevarat serioasa, ci mai mult un soi de teatru la domiciliu, tipic femeiesc.
A tacut si a inghitit multe
Totusi, Petre Roman a inghitit multe si a tacut, in virtutea educatiei primite, care l-a invatat ca rufele murdare nu se spala in vazul lumii, ori poate, de dragul imaginii publice. Intr-o zi, insa, paharul rabdarii s-a umplut. De curind. Petre si-a facut bagajele, spun surse bine informate din preajma liderului Fortei Democrate, si a plecat de acasa. E hotarit sa isi asume riscul unui divort, al unui nou inceput. S-a mutat la un prieten si e gata sa ii lase Mioarei totul. Nu vrea sa comenteze, e mult prea trist, dezamagit si ingindurat. Copiii sint divizati: Catinca, fiica vitrega, e de partea mamei si il condamna, Oana, fiica mai mica, mai apropiata de tata, il intelege. Si el a trebuit sa inteleaga, sa taca si sa indure pe altarul iubirii parintesti atunci cind fetele i-au venit acasa cu doi stripperi, pompos botezati dansatori exotici, pe post de potentiali gineri. Cel mai rau cosmar pentru un politician de prim rang... Viata merge insa, inainte, isi spune cel pentru care femeile ieseau isterizate, la mitinguri, in 1990, doar-doar sa il vada mai de aproape. Neinteresate de politica, ci de barbatul acela fascinant care aparuse, din neant, pe micile ecrane in 22 decembrie, luind locul burticilor, bobilor si postelnicilor din politica autohtona si nascind un gherghef pe care ele sa isi teasa broderiile visurilor de amor. Mioarei nu ii vine sa creada si suporta greu socul. Ea ameninta sa-l distruga, vorbeste de comploturi politice, de Basescu, de mafia italiana, de... Acum, Petre Roman e in fata unui nou inceput: va trebui sa dea piept cu opinia publica, rudele, prietenii. Si daca ii mai ramine putere, sa zimbeasca, la fel ca intotdeauna.
Giurgiu taie azi capete
TVR a angajat o firma de avocatura pentru a-si redobindi drepturile asupra campionatului intern de fotbal, pierdute din prostie.
Scandalul pierderii de catre Televiziunea Romana a drepturilor de televizare a meciurilor de fotbal din Liga I este departe de a se fi terminat din punctul de vedere al postului public. Presedintele-director general al TVR, Tudor Giurgiu, care si-a acuzat propriii angajati de complot, va trece la masuri. Giurgiu a convocat o sedinta a Consiliului de Administratie, in cadrul careia este posibil sa se ia masuri impotriva responsabililor de la departamentele Sport si Economic, desi, conform propriilor declaratii, ancheta ar trebui sa dureze 20 de zile.
Prezenti in emisiunea „Stirea zilei“ de la Antena 3, seful de la TVR si presedintele Ligii Profesioniste de Fotbal (LPF), Dumitru Dragomir, au facut noi dezvaluiri cu privire la filmul pierderii drepturilor tv.
Somatie dubla la Economic
Telesport a trimis somatia de plata in dublu exemplar, la departamentele Economic si Sport. Seful de achizitii sportive, Ioan Todan, a retrimis somatia directoarei economice, Cipriana Voicu, facind o adnotare cu privire la gravitatea problemei, ramasa insa fara ecou. De asemenea, Dumitru Dragomir a incercat sa favorizeze TVR, propunind ca postul public sa preia optiunea a patra, dar tintarul televizarilor sa fie facut pe tot returul. In acest fel, TVR ar fi putut prinde meciuri interesante, avind in vedere ca lupta pentru participarea in cupele europene si pentru evitarea retrogradarii inca nu s-a decis. „TVR nu e in pozitia de a minca firimiturile care ramin de la masa mare, pentru ca acest contract revine TVR de drept“, a venit replica lui Tudor Giurgiu, care a angajat pe bani publici o firma de avocatura pentru a recupera drepturile pierdute din eroarea angajatilor.
Giurgiu, chemat sa dea explicatii in Parlament
Deputatul PSD Dan Mihalache a anuntat ieri ca va solicita audierea presedintelui SRTv, Tudor Giurgiu, in Comisia de cultura a Camerei. „Este o situatie incredibila, care scoate la lumina ghemul de interese care actioneaza in SRTv. Voi solicita saptamina viitoare audierea in Comisia de cultura din Camera Deputatilor a presedintelui SRTv, Tudor Giurgiu, pentru a deslusi lucrurile care se intimpla in SRTv. Este vorba despre celebrul drept la replica neacordat presedintelui de onoare al PSD, Ion Iliescu, dar si despre pierderea drepturilor de transmisie a meciurilor de fotbal din Liga I in favoarea unei televiziuni care nu exista inca“, a declarat Mihalache. Tudor Giurgiu a refuzat meciuri fara miza si audienta.
Scandalul pierderii de catre Televiziunea Romana a drepturilor de televizare a meciurilor de fotbal din Liga I este departe de a se fi terminat din punctul de vedere al postului public. Presedintele-director general al TVR, Tudor Giurgiu, care si-a acuzat propriii angajati de complot, va trece la masuri. Giurgiu a convocat o sedinta a Consiliului de Administratie, in cadrul careia este posibil sa se ia masuri impotriva responsabililor de la departamentele Sport si Economic, desi, conform propriilor declaratii, ancheta ar trebui sa dureze 20 de zile.
Prezenti in emisiunea „Stirea zilei“ de la Antena 3, seful de la TVR si presedintele Ligii Profesioniste de Fotbal (LPF), Dumitru Dragomir, au facut noi dezvaluiri cu privire la filmul pierderii drepturilor tv.
Somatie dubla la Economic
Telesport a trimis somatia de plata in dublu exemplar, la departamentele Economic si Sport. Seful de achizitii sportive, Ioan Todan, a retrimis somatia directoarei economice, Cipriana Voicu, facind o adnotare cu privire la gravitatea problemei, ramasa insa fara ecou. De asemenea, Dumitru Dragomir a incercat sa favorizeze TVR, propunind ca postul public sa preia optiunea a patra, dar tintarul televizarilor sa fie facut pe tot returul. In acest fel, TVR ar fi putut prinde meciuri interesante, avind in vedere ca lupta pentru participarea in cupele europene si pentru evitarea retrogradarii inca nu s-a decis. „TVR nu e in pozitia de a minca firimiturile care ramin de la masa mare, pentru ca acest contract revine TVR de drept“, a venit replica lui Tudor Giurgiu, care a angajat pe bani publici o firma de avocatura pentru a recupera drepturile pierdute din eroarea angajatilor.
Giurgiu, chemat sa dea explicatii in Parlament
Deputatul PSD Dan Mihalache a anuntat ieri ca va solicita audierea presedintelui SRTv, Tudor Giurgiu, in Comisia de cultura a Camerei. „Este o situatie incredibila, care scoate la lumina ghemul de interese care actioneaza in SRTv. Voi solicita saptamina viitoare audierea in Comisia de cultura din Camera Deputatilor a presedintelui SRTv, Tudor Giurgiu, pentru a deslusi lucrurile care se intimpla in SRTv. Este vorba despre celebrul drept la replica neacordat presedintelui de onoare al PSD, Ion Iliescu, dar si despre pierderea drepturilor de transmisie a meciurilor de fotbal din Liga I in favoarea unei televiziuni care nu exista inca“, a declarat Mihalache. Tudor Giurgiu a refuzat meciuri fara miza si audienta.
Nichita a vopsit Primaria in rosu
Primarul a reusit performanta ca, in doar trei ani de cind a venit la Primarie, sa „pesedizeze“ binisor institutia. El s-a inconjurat practic de membri PSD sau fosti subordonati de la RAJAC care l-au urmat si in partid. Oamenii sai au fost instalati in punctele cheie ale institutiei, ca sefi ai celor mai importante directii si servicii. Unii dintre ei l-au urmat cu credinta pe primar pe tot controversatul sau traseu politic, trecind parca „de minuta“ de la un partid la altul. Cind Nichita era in PD, se simteau democrati pina in maduva oaselor. Dupa 2000, cind Nichita s-a inscris in PSD, au sarit si ei pirleazul spre stinga, declarindu-se acum social-democrati convinsi. Nume grele de sefi influenti din Iasi printre „pesedistii“ lui Nichita: Victorel Lupu, Cosmin Coman, Dorin Ivana, Constantin Ciofu, Ionel Calapod, Dumitru Tomorug, Cristian Andries etc. „Nu am dat pe nimeni afara pentru ca nu este membru PSD“, spune Nichita
Palatul Roznovanu a devenit o adevarata „reduta rosie". Pe linga primar si viceprimari, departamente-cheie din Palatul Roznovanu au la conducere membri ai PSD sau apropiati ai primarului Gheorghe Nichita. Unii dintre ei mai au un alt punct comun cu actualul primar: au lucrat impreuna si la RAJAC. Majoritatea si-au cistigat posturile de cind Nichita a venit in Palatul Roznovanu, mai intii ca viceprimar, apoi ca primar, din decembrie 2003. Este cazul lui Dumitru Tomorug - directorul de investitii, Victorel Lupu - directorul economic, sau Ionel Calapod - seful Directiei de Asistenta Comunitara. Membrii PSD se regasesc insa din plin si in interiorul structurilor din Primarie. In afara de directori, la conducerea mai multor servicii se afla tot membri PSD, cum ar fi Ion Ciobanu - seful Serviciului
de Asigurare a Calitatii, sau Petru Focsa - seful Servicului Asociatii de Proprietari. „Nu am cerut nimanui sa fie membru de partid. Dimpotriva, in anumite situatii, acest lucru te poate pune in situatii delicate. Nu am dat pe nimeni afara ca nu este membru PSD. De cind sint primar, am promovat si oameni care nu sint membri PSD. Astfel de exemple sint directorul RATP, Maricel Gherca, sau arhitectul sef Tudor Vericeanu. Nici sefa Directiei Locale de Evidenta a Populatiei, Rodica Mihaila, nu stiu sa fie membra PSD. Cind esti in pozitia mea, ai nevoie de o echipa in care sa ai incredere. Ii cunosc bine pe majoritatea dintre ei din punct de vedere profesional, stiu ca muncesc. De obicei, cind cauti oameni, te uti la cei din jur, pe care ii stii", a declarat Nichita.
Coman in PSD, mama in PD
Un fost angajat la RAJAC, proaspat membru PSD si director in Primarie, este Cosmin Coman. Directorul de strategii a urmat aceeasi linie politica cu Nichita, mergind amindoi parca „de minuta" de la un partid la altul. Astfel, el s-a inscris initial in Frontul Salvarii Nationale, in 1990, dupa care in Partidul Democrat, unde l-a cunoscut pe actualul primar. Coman a trecut la PSD in anul 2000, in acelasi an cu actualul primar, membru PD pina atunci. Si carierele profesionale ale celor doi au multe puncte comune. Coman a venit in Primarie de la RAJAC, initial pe post de sef de cabinet al fostului primar Constantin Simirad. A fost preluat de Nichita, in mandatul caruia a si promovat. „Aveam 17 ani cind m-am inscris in FSN. De cind am ajuns in Primarie, nu mai am timp
de activitatea politica", a explicat Coman. Cu toate acestea, Coman apare pe site-ul de internet al PSD Iasi ca responsabil al Departamentului de Politici Economice si Financiare al partidului. In cazul lui Coman este si o situatie ciudata. „Mama mea este membru PD, chiar are o functie de conducere in filiala judeteana a PD. De aceea, am decis ca in familie sa nu discutam politica. Acest lucru se intimpla din 2000, de cind eu am plecat din PD", a afirmat Coman.
In cadrul aparatului propriu al Primariei lucreaza si Dumitru Tomorug, directorul de investitii. Si el apare pe site-ul de internet al PSD Iasi, ca membru al Consiliului Municipal al partidului. In plus, Tomorug face parte si din comisia organizatorica a PSD. De altfel, directorul de investitii al Primariei a participat la mai multe actiuni organizate de PSD, cum ar fi Revelionul Pensionarilor. Tomorug a fost cooptat in conducerea municipalitatii tot de Nichita, la putin timp dupa ce acesta a fost ales primar. Initial, Tomorug a condus serviciul de investitii din Primarie si apoi noua directie infiintata. „Am auzit de el si am vrut sa verific daca stie treaba. De aceea, intii l-am testat si dupa aceea a devenit director. Tomorug a ajuns in PSD de la PSDR, la fuziune", a precizat Nichita.
Ivana, seful CET: „Tin cu saracii"
Tot un membru PSD se afla si la conducerea Directiei Piete. Cristi Starica a preluat postul de director adjunct la Piete tot in mandatul lui Nichita. „M-am inscris in PSD in 2004, inainte de alegeri. Sint simplu membru al organizatiei PSD din Nicolina", a explicat Starica.
In 2005, primarul Gheorghe Nichita a decis sa infiinteze o Directie de Asistenta Comunitara. Pentru postul de director a ales tot un membru al PSD, si intimplator tot unul oarecum „proaspat" in partid. Ionel Calapod a fost pina in 2000 membru al PD si a detinut mai multe functii in acest partid. „Am fost si membru in Comitetul de Coordonare National al PD si consilier judetean intre 1996 si 2000. In anul 2000 am plecat la PSD", a precizat Calapod. El a ocupat si functia de sef al Directiei Judetene de Munca si Protectie Sociala. „Acum nu am nici o functie in cadrul PSD. Sint doar membru al partidului", a completat Calapod.
Din 2003, la conducerea altei societati din subordinea Primariei se afla tot un membru al PSD. Cristian Andries a fost pina in 2003 angajat al Primariei, ocupind functia de sef Serviciu Control Asociatii de Proprietari, dupa care a preluat societatea de administrare
a asociatiilor de proprietari, „Termo-Service". „M-am inscris in PSD inca din 1999, daca imi aduc bine aminte. Este o persoana care m-a convins sa intru in acest partid, Ion Iliescu. Il consider singurul om politic in viata
din tara. Si tatal meu a fost inscris in PSD. Munca mea nu are nici o legatura cu simpatiile mele politice", a afirmat Andries.
Vechi membru PSD este si Constantin Ciofu, directorul UFET (fosta RADET), din cadrul CET. Ciofu a preluat functia de director in anul 2003. „Dupa Revolutie m-am inscris in FSN, iar acum sint membru PSD. Din convingere am venit aici. Tin cu saracii. As vrea ca toata lumea sa traiasca mai bine. Am refuzat insa orice functii in cadrul partidului", a declarat Ciofu.
Directorul general al CET, Dorin Ivana, nu a dorit sa comenteze apartenenta sa la un partid sau altul. Primarul Nichita il stie insa de vechi membru al PSD. „Ivana era in PSD cind am venit eu in 2000, era de mult in partid. Daca nu ma insel, era chiar membru al Consiliului Municipal al partidului. In cazul lui, era ceva normal sa ajunga director la CET. Era pregatit pentru aceasta functie si de fostul director, Ion Mihai. Pe atunci, Ivana era director tehnic", a adaugat Nichita.
Victorel Lupu, membru PSD din convingere
Victorel Lupu a devenit in 2005 directorul economic al Primariei. Lupu era in anul 2000 director economic la RAJAC, dupa care a preluat functia de sef al Directiei Generale a Finantelor Publice, functie teoretic apolitica. A condus aceasta institutie pina in momentul in care a venit in Primarie. La sfirsitul anului 2000, dupa cistigarea alegerilor de catre PSD, numele lui Victorel Lupu a fost pus pe o lista de candidati la postul de prefect al Iasului. „Sint din 1992 membru PSD. Am fost si consilier judetean si membru in Biroul Judetean al partidului. Am avut mai multe functii in partid, dar am renuntat la ele cind a aparut legea cu incompatibilitatile. M-am inscris in PSD din convingere", a explicat Lupu. Primarul sustine ca aducerea lui Lupu in Primarie nu a avut nici o legatura cu faptul ca directorul este membru PSD. „Cu Lupu am lucrat si la regie. Atunci, el era membru PSD si eu eram membru PD. Am lucrat foarte bine. Nu a contat partidul din care faceam parte. Am lucrat la RAJAC si cu Ioan Toma sau Mihai Dorus. Ei nu sint membri de partid si nici nu le-am cerut sa devina", a subliniat
Nichita.
Focsa: din consilier PSD, sef de serviciu
Un alt director adus de Nichita tot de la RAJAC este Ion Apostol, de la „Salubris". Apostol sustine insa ca, desi este „om al lui Nichita", nu este si nici nu a fost membru PSD. Pina a ajunge la conducerea „Salubris", el a ocupat insa un alt post de conducere la RAJAC, director exploatare apa. „Pe Apostol il stiu de foarte mult timp. Stiu ca are capacitate de munca. Am lucrat mult timp impreuna. Chiar eu l-am avansat in cadrul regiei pina am plecat. Director de exploatare a ajuns insa cind eu nu mai eram la RAJAC", a spus Nichita.
In Primarie lucreaza si un membru PSD cu multe responsabilitati in cadrul partidului. Astfel, Ion Ciobanu este membru in comitetul executiv al filialei municipale a PSD si responsabil al Departamentului de Protectie a Mediului. El face parte si din Comisia pentru relatia cu societatea civila, patronatele, sindicatele si ONG-urile. Ciobanu a fost adus in Primarie de catre Nichita pe postul de sef Serviciu Asigurarea Calitatii. Ciobanu a fost, alaturi de actualul primar, membru al PD si a plecat cu Nichita la PSD in anul 2000. „A fost decizia mea sa intru in politica. Am considerat ca, la un moment dat, voi putea sa fac ceva in domeniul in care ma specializez", a spus Ciobanu.
Si seful de cabinet al primarului are functii in Palatul Roznovanu, dar si in cadrul PSD Iasi. Tudor Tudose a fost purtator de cuvint al RAJAC si a fost adus de Nichita in Primarie. Tudose este membru al Comisiei de Politica, Comunicare si Imagine din cadrul PSD Iasi.
Un alt sef din Primariei care are legaturi strinse cu PSD este Petru Focsa. In 2004, Focsa era consilier local al PSD, dar locul de pe listele de la ultimele alegeri nu i-a permis sa prinda un nou mandat. Focsa lucreaza in prezent in cadrul Primariei, ca sef al Serviciului Asociatii Proprietari. „Pe Focsa l-am adus pentru ca am vazut ca stie foarte bine activitatea asociatiilor de proprietari. Cind mergeam la audiente in cartiere am remarcat ca este familiarizat cu problemele asociatiilor", a adaugat Nichita. Primarul tine insa sa mai spuna o data ca nu a obligat pe nimeni sa intre in partid.
Palatul Roznovanu a devenit o adevarata „reduta rosie". Pe linga primar si viceprimari, departamente-cheie din Palatul Roznovanu au la conducere membri ai PSD sau apropiati ai primarului Gheorghe Nichita. Unii dintre ei mai au un alt punct comun cu actualul primar: au lucrat impreuna si la RAJAC. Majoritatea si-au cistigat posturile de cind Nichita a venit in Palatul Roznovanu, mai intii ca viceprimar, apoi ca primar, din decembrie 2003. Este cazul lui Dumitru Tomorug - directorul de investitii, Victorel Lupu - directorul economic, sau Ionel Calapod - seful Directiei de Asistenta Comunitara. Membrii PSD se regasesc insa din plin si in interiorul structurilor din Primarie. In afara de directori, la conducerea mai multor servicii se afla tot membri PSD, cum ar fi Ion Ciobanu - seful Serviciului
de Asigurare a Calitatii, sau Petru Focsa - seful Servicului Asociatii de Proprietari. „Nu am cerut nimanui sa fie membru de partid. Dimpotriva, in anumite situatii, acest lucru te poate pune in situatii delicate. Nu am dat pe nimeni afara ca nu este membru PSD. De cind sint primar, am promovat si oameni care nu sint membri PSD. Astfel de exemple sint directorul RATP, Maricel Gherca, sau arhitectul sef Tudor Vericeanu. Nici sefa Directiei Locale de Evidenta a Populatiei, Rodica Mihaila, nu stiu sa fie membra PSD. Cind esti in pozitia mea, ai nevoie de o echipa in care sa ai incredere. Ii cunosc bine pe majoritatea dintre ei din punct de vedere profesional, stiu ca muncesc. De obicei, cind cauti oameni, te uti la cei din jur, pe care ii stii", a declarat Nichita.
Coman in PSD, mama in PD
Un fost angajat la RAJAC, proaspat membru PSD si director in Primarie, este Cosmin Coman. Directorul de strategii a urmat aceeasi linie politica cu Nichita, mergind amindoi parca „de minuta" de la un partid la altul. Astfel, el s-a inscris initial in Frontul Salvarii Nationale, in 1990, dupa care in Partidul Democrat, unde l-a cunoscut pe actualul primar. Coman a trecut la PSD in anul 2000, in acelasi an cu actualul primar, membru PD pina atunci. Si carierele profesionale ale celor doi au multe puncte comune. Coman a venit in Primarie de la RAJAC, initial pe post de sef de cabinet al fostului primar Constantin Simirad. A fost preluat de Nichita, in mandatul caruia a si promovat. „Aveam 17 ani cind m-am inscris in FSN. De cind am ajuns in Primarie, nu mai am timp
de activitatea politica", a explicat Coman. Cu toate acestea, Coman apare pe site-ul de internet al PSD Iasi ca responsabil al Departamentului de Politici Economice si Financiare al partidului. In cazul lui Coman este si o situatie ciudata. „Mama mea este membru PD, chiar are o functie de conducere in filiala judeteana a PD. De aceea, am decis ca in familie sa nu discutam politica. Acest lucru se intimpla din 2000, de cind eu am plecat din PD", a afirmat Coman.
In cadrul aparatului propriu al Primariei lucreaza si Dumitru Tomorug, directorul de investitii. Si el apare pe site-ul de internet al PSD Iasi, ca membru al Consiliului Municipal al partidului. In plus, Tomorug face parte si din comisia organizatorica a PSD. De altfel, directorul de investitii al Primariei a participat la mai multe actiuni organizate de PSD, cum ar fi Revelionul Pensionarilor. Tomorug a fost cooptat in conducerea municipalitatii tot de Nichita, la putin timp dupa ce acesta a fost ales primar. Initial, Tomorug a condus serviciul de investitii din Primarie si apoi noua directie infiintata. „Am auzit de el si am vrut sa verific daca stie treaba. De aceea, intii l-am testat si dupa aceea a devenit director. Tomorug a ajuns in PSD de la PSDR, la fuziune", a precizat Nichita.
Ivana, seful CET: „Tin cu saracii"
Tot un membru PSD se afla si la conducerea Directiei Piete. Cristi Starica a preluat postul de director adjunct la Piete tot in mandatul lui Nichita. „M-am inscris in PSD in 2004, inainte de alegeri. Sint simplu membru al organizatiei PSD din Nicolina", a explicat Starica.
In 2005, primarul Gheorghe Nichita a decis sa infiinteze o Directie de Asistenta Comunitara. Pentru postul de director a ales tot un membru al PSD, si intimplator tot unul oarecum „proaspat" in partid. Ionel Calapod a fost pina in 2000 membru al PD si a detinut mai multe functii in acest partid. „Am fost si membru in Comitetul de Coordonare National al PD si consilier judetean intre 1996 si 2000. In anul 2000 am plecat la PSD", a precizat Calapod. El a ocupat si functia de sef al Directiei Judetene de Munca si Protectie Sociala. „Acum nu am nici o functie in cadrul PSD. Sint doar membru al partidului", a completat Calapod.
Din 2003, la conducerea altei societati din subordinea Primariei se afla tot un membru al PSD. Cristian Andries a fost pina in 2003 angajat al Primariei, ocupind functia de sef Serviciu Control Asociatii de Proprietari, dupa care a preluat societatea de administrare
a asociatiilor de proprietari, „Termo-Service". „M-am inscris in PSD inca din 1999, daca imi aduc bine aminte. Este o persoana care m-a convins sa intru in acest partid, Ion Iliescu. Il consider singurul om politic in viata
din tara. Si tatal meu a fost inscris in PSD. Munca mea nu are nici o legatura cu simpatiile mele politice", a afirmat Andries.
Vechi membru PSD este si Constantin Ciofu, directorul UFET (fosta RADET), din cadrul CET. Ciofu a preluat functia de director in anul 2003. „Dupa Revolutie m-am inscris in FSN, iar acum sint membru PSD. Din convingere am venit aici. Tin cu saracii. As vrea ca toata lumea sa traiasca mai bine. Am refuzat insa orice functii in cadrul partidului", a declarat Ciofu.
Directorul general al CET, Dorin Ivana, nu a dorit sa comenteze apartenenta sa la un partid sau altul. Primarul Nichita il stie insa de vechi membru al PSD. „Ivana era in PSD cind am venit eu in 2000, era de mult in partid. Daca nu ma insel, era chiar membru al Consiliului Municipal al partidului. In cazul lui, era ceva normal sa ajunga director la CET. Era pregatit pentru aceasta functie si de fostul director, Ion Mihai. Pe atunci, Ivana era director tehnic", a adaugat Nichita.
Victorel Lupu, membru PSD din convingere
Victorel Lupu a devenit in 2005 directorul economic al Primariei. Lupu era in anul 2000 director economic la RAJAC, dupa care a preluat functia de sef al Directiei Generale a Finantelor Publice, functie teoretic apolitica. A condus aceasta institutie pina in momentul in care a venit in Primarie. La sfirsitul anului 2000, dupa cistigarea alegerilor de catre PSD, numele lui Victorel Lupu a fost pus pe o lista de candidati la postul de prefect al Iasului. „Sint din 1992 membru PSD. Am fost si consilier judetean si membru in Biroul Judetean al partidului. Am avut mai multe functii in partid, dar am renuntat la ele cind a aparut legea cu incompatibilitatile. M-am inscris in PSD din convingere", a explicat Lupu. Primarul sustine ca aducerea lui Lupu in Primarie nu a avut nici o legatura cu faptul ca directorul este membru PSD. „Cu Lupu am lucrat si la regie. Atunci, el era membru PSD si eu eram membru PD. Am lucrat foarte bine. Nu a contat partidul din care faceam parte. Am lucrat la RAJAC si cu Ioan Toma sau Mihai Dorus. Ei nu sint membri de partid si nici nu le-am cerut sa devina", a subliniat
Nichita.
Focsa: din consilier PSD, sef de serviciu
Un alt director adus de Nichita tot de la RAJAC este Ion Apostol, de la „Salubris". Apostol sustine insa ca, desi este „om al lui Nichita", nu este si nici nu a fost membru PSD. Pina a ajunge la conducerea „Salubris", el a ocupat insa un alt post de conducere la RAJAC, director exploatare apa. „Pe Apostol il stiu de foarte mult timp. Stiu ca are capacitate de munca. Am lucrat mult timp impreuna. Chiar eu l-am avansat in cadrul regiei pina am plecat. Director de exploatare a ajuns insa cind eu nu mai eram la RAJAC", a spus Nichita.
In Primarie lucreaza si un membru PSD cu multe responsabilitati in cadrul partidului. Astfel, Ion Ciobanu este membru in comitetul executiv al filialei municipale a PSD si responsabil al Departamentului de Protectie a Mediului. El face parte si din Comisia pentru relatia cu societatea civila, patronatele, sindicatele si ONG-urile. Ciobanu a fost adus in Primarie de catre Nichita pe postul de sef Serviciu Asigurarea Calitatii. Ciobanu a fost, alaturi de actualul primar, membru al PD si a plecat cu Nichita la PSD in anul 2000. „A fost decizia mea sa intru in politica. Am considerat ca, la un moment dat, voi putea sa fac ceva in domeniul in care ma specializez", a spus Ciobanu.
Si seful de cabinet al primarului are functii in Palatul Roznovanu, dar si in cadrul PSD Iasi. Tudor Tudose a fost purtator de cuvint al RAJAC si a fost adus de Nichita in Primarie. Tudose este membru al Comisiei de Politica, Comunicare si Imagine din cadrul PSD Iasi.
Un alt sef din Primariei care are legaturi strinse cu PSD este Petru Focsa. In 2004, Focsa era consilier local al PSD, dar locul de pe listele de la ultimele alegeri nu i-a permis sa prinda un nou mandat. Focsa lucreaza in prezent in cadrul Primariei, ca sef al Serviciului Asociatii Proprietari. „Pe Focsa l-am adus pentru ca am vazut ca stie foarte bine activitatea asociatiilor de proprietari. Cind mergeam la audiente in cartiere am remarcat ca este familiarizat cu problemele asociatiilor", a adaugat Nichita. Primarul tine insa sa mai spuna o data ca nu a obligat pe nimeni sa intre in partid.
Amenzi de 25 de mii de euro, cauza incendierii şefului de post din Bărăganu
PJ Constanţa a declanşat o anchetă internă pentru a stabili motivele care au generat situaţia tensionată dintre agresor şi poliţist, cei doi fiin veri
Magistraţii Curţii de Apel Constanţa au dispus, ieri, punerea în libertate a lui Marian Feraru, bărbatul acuzat de incendierea şefului de post din Bărăganu, ag. şef Cristian Fotu. Decizia magistraţilor a survenit în urma judecării recursului formulat de Feraru împotriva măsurii de arestare prevenivă dispusă pe 5 februarie de Tribunalul Constanţa sub acuzaţiile de ultraj şi tentativă de omor deosebit de grav. Avocatul lui Feraru a demonstrat că arestarea clientului său este lovită de nulitate absolută, întrucît Feraru a fost audiat doar în calitate de învinuit, pe 4 februarie iar cînd s-a pus în mişcare acţiunea penală nu i s-a mai luat nici o declaraţie. În plus
apărătorul lui Feraru a precizat, ieri, în instanţă că starea conflictuală dintre clientul său şi poliţist era mai veche ca urmare a faptului că, în decurs de un an ag Cristian Fotu l-a sancţionat pe Feraru de 85 de ori valoarea amenzilor fiind estimată la aprox. 25 de mii de euro. Magistraţii Curţii de Apel Constanţa au stabilit că este vorba despre o greşeală de procedură a procurorului care a anchetat cazul pentru că acesta nu i-a adus la cunoştinţă lui Marian Feraru motivele pentru care se dispune arestarea preventivă.
Reamintim că, la sfîrşitul săptămînii trecute, şeful de post din Bărăganu, ag. şef Cristian Fotu a intervenit pentru a aplana un scandal produs
de Mihai Feraru în discoteca din localitate. Poliţiştul l-a amendat cu 500 de lei pe Mihai Feraru pentru tulburarea liniştii şi ordinii publice. Supărat că a fost sancţionat şi ameţit de alcool, bărbatul a scos benzină din rezervorul unui autoturism şi a revenit la discotecă pentru a se răzbuna. El l-a atacat din spate pe şeful de post şi a aruncat asupra lui benzina şi o brichetă aprinsă. În urma atacului poliţistul a suferit arsuri de gradul I, pe mîini, ceafă şi la urechea stîngă şi a primit îngrijiri medicale la dispensarul din localitate iar ulterior la Spitalul Clinic Judeţean Constanţa. La două zile de la producerea incidentului, chestorul Mircea Bîrgoz, comandantul IPJ Constanţa, a declarat că a fost declanşată o anchetă pentru a se stabili cauzele care au condus la situaţia conflictuală în urma căreia poliţistul a fost atacat şi incendiat. Ancheta internă vizează şi lămurirea motivelor care au dus la situaţia tensionată dintre şeful de post din Bărăganu şi Mihai Feraru, care este rudă cu poliţistul.
Magistraţii Curţii de Apel Constanţa au dispus, ieri, punerea în libertate a lui Marian Feraru, bărbatul acuzat de incendierea şefului de post din Bărăganu, ag. şef Cristian Fotu. Decizia magistraţilor a survenit în urma judecării recursului formulat de Feraru împotriva măsurii de arestare prevenivă dispusă pe 5 februarie de Tribunalul Constanţa sub acuzaţiile de ultraj şi tentativă de omor deosebit de grav. Avocatul lui Feraru a demonstrat că arestarea clientului său este lovită de nulitate absolută, întrucît Feraru a fost audiat doar în calitate de învinuit, pe 4 februarie iar cînd s-a pus în mişcare acţiunea penală nu i s-a mai luat nici o declaraţie. În plus
apărătorul lui Feraru a precizat, ieri, în instanţă că starea conflictuală dintre clientul său şi poliţist era mai veche ca urmare a faptului că, în decurs de un an ag Cristian Fotu l-a sancţionat pe Feraru de 85 de ori valoarea amenzilor fiind estimată la aprox. 25 de mii de euro. Magistraţii Curţii de Apel Constanţa au stabilit că este vorba despre o greşeală de procedură a procurorului care a anchetat cazul pentru că acesta nu i-a adus la cunoştinţă lui Marian Feraru motivele pentru care se dispune arestarea preventivă.
Reamintim că, la sfîrşitul săptămînii trecute, şeful de post din Bărăganu, ag. şef Cristian Fotu a intervenit pentru a aplana un scandal produs
de Mihai Feraru în discoteca din localitate. Poliţiştul l-a amendat cu 500 de lei pe Mihai Feraru pentru tulburarea liniştii şi ordinii publice. Supărat că a fost sancţionat şi ameţit de alcool, bărbatul a scos benzină din rezervorul unui autoturism şi a revenit la discotecă pentru a se răzbuna. El l-a atacat din spate pe şeful de post şi a aruncat asupra lui benzina şi o brichetă aprinsă. În urma atacului poliţistul a suferit arsuri de gradul I, pe mîini, ceafă şi la urechea stîngă şi a primit îngrijiri medicale la dispensarul din localitate iar ulterior la Spitalul Clinic Judeţean Constanţa. La două zile de la producerea incidentului, chestorul Mircea Bîrgoz, comandantul IPJ Constanţa, a declarat că a fost declanşată o anchetă pentru a se stabili cauzele care au condus la situaţia conflictuală în urma căreia poliţistul a fost atacat şi incendiat. Ancheta internă vizează şi lămurirea motivelor care au dus la situaţia tensionată dintre şeful de post din Bărăganu şi Mihai Feraru, care este rudă cu poliţistul.
Stiptease masculin pentru medicii si asistentele spitalului din Baia Mare
Un inedit spectacol de striptease masculin a fost prezentat de un om al strazii pe holurile Spitalului Judetean de Urgenta Baia Mare. Chiar daca show-ul erotic nu a starnit aplauze, ”artistul” de ocazie a dat reprezentantia in doua nopti la rand, astfel incat medicii si asistentele au ajuns sa ii cunoasca anatomia in cel mai mic detaliu.
Incidentul a avut loc in weekend pe holurile Unitatii de Primire Urgente de la spitalul judetean din Baia Mare. Prima parte a spectacolului s-a consumat vineri noapte, cand in sectie a fost adus un om fara adapost gasit cazut in strada.
Personalul medical i-a acordat barbatului ingrijiri, dupa care l-au pus sub observatie. Dupa ce si-a revenit, acesta si-a dat hainele gol si gol pusca a inceput sa se plimbe pe holurile sectiei de urgenta sub privirile amuzate ori socate ale medicilor
, asistentelor si bolnavilor aflati la acea ora in unitate.
Cadrele sanitare au incercat sa ii acopere goliciunea barbatului, in timp
ce alte persoane au imortalizat spectacolul erotic cu ajutorul telefoanelor mobile. O asistenta, vizibil enervata de incident, a povestit ca nu mai stia ce sa faca ca sa opreasca show-ul. ”Se plimba pe holuri printre bolnavi si rudele acestora, iar oamenii radeau. Nu avea pic de rusine. Ce putem noi face? Nu ne putem bate cu ei! Noi l-am tratat, l-am deparazitat, l-am spalat si chiar i-au cumparat mancare din banii nostri.”
Intr-un final, vagabondul a fost prins si imbracat, iar dimineata a parasit spitalul spre usurarea tuturor. Despartirea nu a fost de durata, pentru ca a doua noapte circul s-a repetat. Sambata spre duminca, el a ajuns din nou la UPU, in stare de ebrietate, si iar s-a afisat in costumul lui Adam.
Infirmeria UPU a ajuns azil de noapte
”Nu am casa ca am vandut-o si am bagat banii la FNI. De atunci stau numai pe strazi si dorm pe unde apuc", a spus barbatul. El nu a fost singurul boschetar adus la spital in cursul noptii, alti trei colegi de-ai sai avand nevoie de ingrijiri de specialitate pentru ca majoritatea consuma alcool. Medicii de la urgenta ii cunosc bine, pentru ca boschetarii le sunt pacienti vechi. Unii sunt in stare critica, altii pur si simplu cauta o alinare la spital.
”In fiecare noapte se intimpla la fel. Noi facem ce putem, ii hranim si ii spalam, dar nu putem sa ii cazam aici. Autoritatile locale ar trebui sa face ceva pentru acesti oameni. S-a tot vorbit ca se va construi un adapost pentru oamenii strazii. Din pacate, nimeni nu mai aduce in actualitate acest subiect”, a declarat o infirmiera.
In Baia Mare nu functioneaza niciun adapost pentru persoanele fara adapost, municipalitatea tot amanand sa puna in practica un proiect in acest an. Consilierii locali doar pomenesc despre azilul de noapte care trebuie construit, dar nu aloca si bani in acest sens.
Raziile pe care le organizeaza politistii sunt fara efect si nici nu au cum sa fie altfel, pentru ca oamenii legii nu pot decat sa ii cazeze pe vagabonzi. Un adapost nu le ofera nimeni insa, iar asociatiile guvernamentale care sa ii ajute nu exista in Baia Mare.
Incidentul a avut loc in weekend pe holurile Unitatii de Primire Urgente de la spitalul judetean din Baia Mare. Prima parte a spectacolului s-a consumat vineri noapte, cand in sectie a fost adus un om fara adapost gasit cazut in strada.
Personalul medical i-a acordat barbatului ingrijiri, dupa care l-au pus sub observatie. Dupa ce si-a revenit, acesta si-a dat hainele gol si gol pusca a inceput sa se plimbe pe holurile sectiei de urgenta sub privirile amuzate ori socate ale medicilor
, asistentelor si bolnavilor aflati la acea ora in unitate.
Cadrele sanitare au incercat sa ii acopere goliciunea barbatului, in timp
ce alte persoane au imortalizat spectacolul erotic cu ajutorul telefoanelor mobile. O asistenta, vizibil enervata de incident, a povestit ca nu mai stia ce sa faca ca sa opreasca show-ul. ”Se plimba pe holuri printre bolnavi si rudele acestora, iar oamenii radeau. Nu avea pic de rusine. Ce putem noi face? Nu ne putem bate cu ei! Noi l-am tratat, l-am deparazitat, l-am spalat si chiar i-au cumparat mancare din banii nostri.”
Intr-un final, vagabondul a fost prins si imbracat, iar dimineata a parasit spitalul spre usurarea tuturor. Despartirea nu a fost de durata, pentru ca a doua noapte circul s-a repetat. Sambata spre duminca, el a ajuns din nou la UPU, in stare de ebrietate, si iar s-a afisat in costumul lui Adam.
Infirmeria UPU a ajuns azil de noapte
”Nu am casa ca am vandut-o si am bagat banii la FNI. De atunci stau numai pe strazi si dorm pe unde apuc", a spus barbatul. El nu a fost singurul boschetar adus la spital in cursul noptii, alti trei colegi de-ai sai avand nevoie de ingrijiri de specialitate pentru ca majoritatea consuma alcool. Medicii de la urgenta ii cunosc bine, pentru ca boschetarii le sunt pacienti vechi. Unii sunt in stare critica, altii pur si simplu cauta o alinare la spital.
”In fiecare noapte se intimpla la fel. Noi facem ce putem, ii hranim si ii spalam, dar nu putem sa ii cazam aici. Autoritatile locale ar trebui sa face ceva pentru acesti oameni. S-a tot vorbit ca se va construi un adapost pentru oamenii strazii. Din pacate, nimeni nu mai aduce in actualitate acest subiect”, a declarat o infirmiera.
In Baia Mare nu functioneaza niciun adapost pentru persoanele fara adapost, municipalitatea tot amanand sa puna in practica un proiect in acest an. Consilierii locali doar pomenesc despre azilul de noapte care trebuie construit, dar nu aloca si bani in acest sens.
Raziile pe care le organizeaza politistii sunt fara efect si nici nu au cum sa fie altfel, pentru ca oamenii legii nu pot decat sa ii cazeze pe vagabonzi. Un adapost nu le ofera nimeni insa, iar asociatiile guvernamentale care sa ii ajute nu exista in Baia Mare.
Studentii craioveni au abonament la portofelul parintilor
Cei 220 - 280 de lei pe care un student craiovean ii primeste pentru rezultatele bune la invatatura dispar repede din portofel in drumul de la casierie si pâna in camera de camin.
Cu toate ca Legea invatamântului prevede ca bursele studentilor sa acopere integral cheltuielile de masa si cazare, bursierii craioveni stiu ca adevarata bursa o gasesc in portofelele parintilor si nu in cele doua-trei sute de lei cu care sunt rasplatiti pentru rezultatele lor. Ministerul Educatiei si Cercetarii (MEdC) a refuzat majorarea burselor, motivând ca nu sunt fonduri suficiente. In acest an, patru studenti craioveni beneficiaza de bursa de performanta in valoare de 280 de lei, 2.263 de studenti au burse de studiu in valoare de 220 de lei, iar 421 de studenti au burse de merit de 250 de lei. Aproximativ 500 de studenti primesc burse sociale de 160 de lei pe luna din partea Universitatii din Craiova, iar o data pe semestru institutia craioveana acorda ajutoare sociale de 160 de lei. In primul semestru al acestui an universitar, 264 de studenti au beneficiat de acest ajutor.
„Am crezut ca daca invat bine ii scutesc pe ai mei de bani“
Bursierii craioveni nu traiesc doar cu cele doua sute de lei pe care le primesc si stiu ca fara ajutorul parintilor nu s-ar putea mentine in fruntea listelor cu notele la examene pentru ca ar trebui sa se angajaze ca sa câstige un ban in plus
. „Sunt bursiera de când am intrat in facultate si am luat mereu când bursa de merit, când bursa de studiu, dar banii din bursa nu mi-ar ajunge o luna ca sa ma intretin. Am crezut ca, daca invat bine, ii scutesc pe ai mei de bani, dar fara ce-mi dau ei nu as putea pentru ca trebuie sa imi platesc cazarea, cartile si mâncarea atunci când nu ma duc acasa sa fac aprovizionarea. Preturile sunt mult prea mari pentru bursele pe care le primim si avem si noi nevoie de haine, cosmetice si un pic de distractie ca sa putem spune ca ducem o viata
de student normala. Nu stiu ce e mai bine ca sa câstigi un ban in plus ca student, sa te angajezi si sa lasi invatatul pe plan secund sau sa iei bursa?“, a spus Maria S., bursiera de la Facultatea de Litere, Istorie si Filosofie din cadrul Universitatii din Craiova.
Hrana de trei lei pe zi pentru un bursier
Bursierii craioveni vor inainta o scrisoare de protest MEdC prin care vor care majorarea burselor. „Am inceput o campanie
din strângere de semnaturi si vom protesta in acest fel fata de refuzul ministerului de a majora bursele. Cum MEdC nu ia in serios decât protestele scrise, bursierii s-au conformat si ii vor trimite nemultumirile lor. Ai nevoie de bani ca sa te intretii si daca dai un milion pe cazare, restul de bani iti ramân pentru mâncare. Adica un bursier trebuie sa mânânce de trei lei pe zi. Cartile si hainele nu le mai punem in calcul. Cu o bursa de 600 - 700 de lei altfel s-ar descurca un student si ar exista si o concurenta mai mare, dar studentii nu sunt stimulati de actualele burse“, a explicat Stefan Durla, presedinte de onoare al Sindicatului Studentilor din Facultatea de Matematica Informatica SSMI.
Mai putini bursieri cu burse mai mari
Conducerea Universitatii din Craiova considera insa ca atâta timp
cât fondul alocat burselor nu se va mari, numai reducerea numarului de bursieri va duce la cresterea acestora. „Bursele sunt stabilite impreuna cu reprezentantii studentilor si am tinut cont de parerea lor. Acestia au avut de ales, fie se acorda burse mai mari pentru mai putini beneficiari, fie burse mai mici pentru mai multi studenti cu rezultate bune. Au ales a doua varianta. Studentii trebuie insa sa pledeze ca fondul de burse alocat Universitatii sa fie mai mare“, a spus Lucian Buse, prorectorul Universitatii din Craiova. Acesta este de parere ca bursele ar trebui sa fie prioritare pentru studentii saraci si nu ar trebui sa se acorde bani celor care invata. „Cred ca ar trebui regândit intregul sistem
de burse deoarece aceste sume de bani acordate de stat ar trebui sa fi prioritare pentru studentii care nu au posibilitati materiale si nu pentru cei care invata bine. Aceasta este datoria lor de studenti si nu trebuie platiti ca sa invete“, a precizat Buse.
Cum ajungi bursier
Pentru a lua bursa de merit, un student craiovean trebuie sa fie integralist si sa aiba o medie minima de 9.80 pentru Litere, Istorie-Filosofie, Teologie, Drept, Educatie Fizica si Sport, Stiinte Economice si Colegii Universitare si media minima de 9.50 pentru Facultatile de Mecanica, Electrotehnica, Electromecanica, Calculatoare si Electronica, Automatica, Agricultura, Horticultura, Fizica, Chimie, Matematica-Informatica. Bursele de studiu se acorda studentilor la zi care sunt integralisti si au media minima de 8.00 pentru Facultatile de Litere, Istorie-Filosofie, Teologie, Drept, Educatie Fizica si Sport, Stiinte Economice si Colegii Universitre si 7.50 pentru celelalte facultati.
Cu toate ca Legea invatamântului prevede ca bursele studentilor sa acopere integral cheltuielile de masa si cazare, bursierii craioveni stiu ca adevarata bursa o gasesc in portofelele parintilor si nu in cele doua-trei sute de lei cu care sunt rasplatiti pentru rezultatele lor. Ministerul Educatiei si Cercetarii (MEdC) a refuzat majorarea burselor, motivând ca nu sunt fonduri suficiente. In acest an, patru studenti craioveni beneficiaza de bursa de performanta in valoare de 280 de lei, 2.263 de studenti au burse de studiu in valoare de 220 de lei, iar 421 de studenti au burse de merit de 250 de lei. Aproximativ 500 de studenti primesc burse sociale de 160 de lei pe luna din partea Universitatii din Craiova, iar o data pe semestru institutia craioveana acorda ajutoare sociale de 160 de lei. In primul semestru al acestui an universitar, 264 de studenti au beneficiat de acest ajutor.
„Am crezut ca daca invat bine ii scutesc pe ai mei de bani“
Bursierii craioveni nu traiesc doar cu cele doua sute de lei pe care le primesc si stiu ca fara ajutorul parintilor nu s-ar putea mentine in fruntea listelor cu notele la examene pentru ca ar trebui sa se angajaze ca sa câstige un ban in plus
. „Sunt bursiera de când am intrat in facultate si am luat mereu când bursa de merit, când bursa de studiu, dar banii din bursa nu mi-ar ajunge o luna ca sa ma intretin. Am crezut ca, daca invat bine, ii scutesc pe ai mei de bani, dar fara ce-mi dau ei nu as putea pentru ca trebuie sa imi platesc cazarea, cartile si mâncarea atunci când nu ma duc acasa sa fac aprovizionarea. Preturile sunt mult prea mari pentru bursele pe care le primim si avem si noi nevoie de haine, cosmetice si un pic de distractie ca sa putem spune ca ducem o viata
de student normala. Nu stiu ce e mai bine ca sa câstigi un ban in plus ca student, sa te angajezi si sa lasi invatatul pe plan secund sau sa iei bursa?“, a spus Maria S., bursiera de la Facultatea de Litere, Istorie si Filosofie din cadrul Universitatii din Craiova.
Hrana de trei lei pe zi pentru un bursier
Bursierii craioveni vor inainta o scrisoare de protest MEdC prin care vor care majorarea burselor. „Am inceput o campanie
din strângere de semnaturi si vom protesta in acest fel fata de refuzul ministerului de a majora bursele. Cum MEdC nu ia in serios decât protestele scrise, bursierii s-au conformat si ii vor trimite nemultumirile lor. Ai nevoie de bani ca sa te intretii si daca dai un milion pe cazare, restul de bani iti ramân pentru mâncare. Adica un bursier trebuie sa mânânce de trei lei pe zi. Cartile si hainele nu le mai punem in calcul. Cu o bursa de 600 - 700 de lei altfel s-ar descurca un student si ar exista si o concurenta mai mare, dar studentii nu sunt stimulati de actualele burse“, a explicat Stefan Durla, presedinte de onoare al Sindicatului Studentilor din Facultatea de Matematica Informatica SSMI.
Mai putini bursieri cu burse mai mari
Conducerea Universitatii din Craiova considera insa ca atâta timp
cât fondul alocat burselor nu se va mari, numai reducerea numarului de bursieri va duce la cresterea acestora. „Bursele sunt stabilite impreuna cu reprezentantii studentilor si am tinut cont de parerea lor. Acestia au avut de ales, fie se acorda burse mai mari pentru mai putini beneficiari, fie burse mai mici pentru mai multi studenti cu rezultate bune. Au ales a doua varianta. Studentii trebuie insa sa pledeze ca fondul de burse alocat Universitatii sa fie mai mare“, a spus Lucian Buse, prorectorul Universitatii din Craiova. Acesta este de parere ca bursele ar trebui sa fie prioritare pentru studentii saraci si nu ar trebui sa se acorde bani celor care invata. „Cred ca ar trebui regândit intregul sistem
de burse deoarece aceste sume de bani acordate de stat ar trebui sa fi prioritare pentru studentii care nu au posibilitati materiale si nu pentru cei care invata bine. Aceasta este datoria lor de studenti si nu trebuie platiti ca sa invete“, a precizat Buse.
Cum ajungi bursier
Pentru a lua bursa de merit, un student craiovean trebuie sa fie integralist si sa aiba o medie minima de 9.80 pentru Litere, Istorie-Filosofie, Teologie, Drept, Educatie Fizica si Sport, Stiinte Economice si Colegii Universitare si media minima de 9.50 pentru Facultatile de Mecanica, Electrotehnica, Electromecanica, Calculatoare si Electronica, Automatica, Agricultura, Horticultura, Fizica, Chimie, Matematica-Informatica. Bursele de studiu se acorda studentilor la zi care sunt integralisti si au media minima de 8.00 pentru Facultatile de Litere, Istorie-Filosofie, Teologie, Drept, Educatie Fizica si Sport, Stiinte Economice si Colegii Universitre si 7.50 pentru celelalte facultati.
Festival de clatite
Zeci de curiosi s-au inghesuit la Prejmer pentru a gusta contra cost clatite preparate cu ouale si faina localnicilor.
O gasca de indivizi urati, mascati si pictati, facea sambata dimineata scandal in centrul localitatii Prejmer din judetul Brasov. Inarmati cu trompete si acordeoane, echipati ca in epoca de piatra, uratii au reusit sa atraga ceva lume in jurul lor. Li s-a alaturat un alt mascat calare, intampinat cu urale de cei prezenti. Niste fete imbracate in costume populare au inceput sa-i impodobeasca mascatului calul. Frumos impopotonat, armasarul pleaca, cu stapan cu tot, la galop ca sa se intoarca, in nici 10 minute, in fruntea unei coloane de carute.
Ca in epoca de piatra
Suntem la Prejmer si este festivalul clatitelor, aflat la a treia editie. Anul acesta, la organizarea carnavalului au participat si Consiliul Judetean, Primaria Prejmer, ANTREC, „Euro-Rural” Prejmer si Biserica Evanghelica. Tema de anul acesta a fost epoca de piatra, astfel ca in caravana a aparut si un fel de imitatie a masinii lui Fred Flintstone. Plus
ca toti mascatii au incercat sa isi adapteze costumul in ton cu moda „epocii”.
Manifestarile au inceput de vineri, cand tinerii s-au adunat la sezatoare, la Sala Cetate Prejmer, unde au confectionat masti si decoruri pentru Caravana Clatitelor si Balul Mascat, ascultand muzica traditionala saseasca, glumind si petrecand. A doua zi, de dimineata, barbatii au iesit prin comuna, purtand masti caraghioase si sorturi la brau.
Alaiul pornit pe strazile Prejmerului a fost deschis de un magarus, urmat de trompetisti si tobosari, carute si ceata de mascati. Intr-o caruta, acestia au asezat un aragaz si au trecut pe la porti, cerand localnicilor faina si oua, cu care au gatit clatite.
„Cat va lasa inima”
Cand clatitele au fost rumene, ele au fost oferite spectatorilor la preturi variabile, mai exact „cat va lasa inima”. Oamenii sustineau ca sunt bune clatitele si ca cei doi au spus ca ar fi clatitari cu experienta, care au mai participat la multe festivaluri. In timp
ce caravana a plecat sa imparta clatite prin comuna, in centrul Prejmerului, carciumile au scos bancile afara (erau 12 grade Celsius si soare), iar micii au inceput sa sfaraie.
Apoi au urmat Carnavalul Copiilor si un spectacolul cu cantece si scenete in aer liber. Catre seara, a avut loc concursul-expozitie gastronomica, numit „Clatita-surpriza”, si carnavalul in sine, la care cele mai reusite masti au fost premiate. Petrecerea a tinut pana tarziu, cu parada mastilor, spectacol, dans, tombole si concursuri.
Traditie
Carnavalul alunga spiritele intunericului
Caravana aduce aminte de calatoria sasilor din landurile germane spre Transilvania. In timpul periplului prin sat, tinerii obisnuiesc sa fure in caruta cu coviltir cate o fata pe care parintii trebuie sa o rascumpere. Personajele nelipsite din caravana sunt mirele si mireasa, preotul, babele. Ele marcheaza povestile de viata
precum nunta ori inmormantarea, care au avut loc si pe durata indelungatei calatorii. Veche traditie saseasca, asociata Carnavalului (Fasching), momentul marcheaza trecerea de la iarna la primavara, alungarea spiritelor intunericului, dar si ultimul prilej de petrecere inaintea intrarii in Postul Pastelui.
O gasca de indivizi urati, mascati si pictati, facea sambata dimineata scandal in centrul localitatii Prejmer din judetul Brasov. Inarmati cu trompete si acordeoane, echipati ca in epoca de piatra, uratii au reusit sa atraga ceva lume in jurul lor. Li s-a alaturat un alt mascat calare, intampinat cu urale de cei prezenti. Niste fete imbracate in costume populare au inceput sa-i impodobeasca mascatului calul. Frumos impopotonat, armasarul pleaca, cu stapan cu tot, la galop ca sa se intoarca, in nici 10 minute, in fruntea unei coloane de carute.
Ca in epoca de piatra
Suntem la Prejmer si este festivalul clatitelor, aflat la a treia editie. Anul acesta, la organizarea carnavalului au participat si Consiliul Judetean, Primaria Prejmer, ANTREC, „Euro-Rural” Prejmer si Biserica Evanghelica. Tema de anul acesta a fost epoca de piatra, astfel ca in caravana a aparut si un fel de imitatie a masinii lui Fred Flintstone. Plus
ca toti mascatii au incercat sa isi adapteze costumul in ton cu moda „epocii”.
Manifestarile au inceput de vineri, cand tinerii s-au adunat la sezatoare, la Sala Cetate Prejmer, unde au confectionat masti si decoruri pentru Caravana Clatitelor si Balul Mascat, ascultand muzica traditionala saseasca, glumind si petrecand. A doua zi, de dimineata, barbatii au iesit prin comuna, purtand masti caraghioase si sorturi la brau.
Alaiul pornit pe strazile Prejmerului a fost deschis de un magarus, urmat de trompetisti si tobosari, carute si ceata de mascati. Intr-o caruta, acestia au asezat un aragaz si au trecut pe la porti, cerand localnicilor faina si oua, cu care au gatit clatite.
„Cat va lasa inima”
Cand clatitele au fost rumene, ele au fost oferite spectatorilor la preturi variabile, mai exact „cat va lasa inima”. Oamenii sustineau ca sunt bune clatitele si ca cei doi au spus ca ar fi clatitari cu experienta, care au mai participat la multe festivaluri. In timp
ce caravana a plecat sa imparta clatite prin comuna, in centrul Prejmerului, carciumile au scos bancile afara (erau 12 grade Celsius si soare), iar micii au inceput sa sfaraie.
Apoi au urmat Carnavalul Copiilor si un spectacolul cu cantece si scenete in aer liber. Catre seara, a avut loc concursul-expozitie gastronomica, numit „Clatita-surpriza”, si carnavalul in sine, la care cele mai reusite masti au fost premiate. Petrecerea a tinut pana tarziu, cu parada mastilor, spectacol, dans, tombole si concursuri.
Traditie
Carnavalul alunga spiritele intunericului
Caravana aduce aminte de calatoria sasilor din landurile germane spre Transilvania. In timpul periplului prin sat, tinerii obisnuiesc sa fure in caruta cu coviltir cate o fata pe care parintii trebuie sa o rascumpere. Personajele nelipsite din caravana sunt mirele si mireasa, preotul, babele. Ele marcheaza povestile de viata
precum nunta ori inmormantarea, care au avut loc si pe durata indelungatei calatorii. Veche traditie saseasca, asociata Carnavalului (Fasching), momentul marcheaza trecerea de la iarna la primavara, alungarea spiritelor intunericului, dar si ultimul prilej de petrecere inaintea intrarii in Postul Pastelui.
Ţeapă la maşini
Mai mulţi cetăţeni români au fost ţepuiţi de către vânzătorii străini de maşini, care veneau pe pieţele din Arad, unde, după ce vindeau maşinile personale, se întorceau în ţara de rezidenţă şi le declarau furate. Ţeapă la maşini
Astfel maşinile se întorceau apoi în ţara de provenienţă, lăsând cumpărătorii români „cu buza umflată”. Marea majoritate a maşinilor „ţepe” erau autoturisme de lux, cu valoare mare.
Toată şmecheria acestei afaceri consta în faptul că preţul maşinilor oferite spre vânzare era unul foarte mic, lucru pentru care erau vândute numaidecât. „Avertizăm cetăţenii să fie atenţi la anumite detalii pentru a nu se lăsa păcăliţi. Să fie atenţi la preţurile de achiziţie mici, care induc în eroare”, a ţinut să precizeze Alexandru Tanco, şeful IPJ.
Astfel maşinile se întorceau apoi în ţara de provenienţă, lăsând cumpărătorii români „cu buza umflată”. Marea majoritate a maşinilor „ţepe” erau autoturisme de lux, cu valoare mare.
Toată şmecheria acestei afaceri consta în faptul că preţul maşinilor oferite spre vânzare era unul foarte mic, lucru pentru care erau vândute numaidecât. „Avertizăm cetăţenii să fie atenţi la anumite detalii pentru a nu se lăsa păcăliţi. Să fie atenţi la preţurile de achiziţie mici, care induc în eroare”, a ţinut să precizeze Alexandru Tanco, şeful IPJ.
Dinamo merge pe mana lui Tiriac
DINAMO MERGE PE MANA LUI TIRIACElevii lui Mircea Rednic pleaca in aceasta dimineata in Portugalia, acolo unde miercuri, de la ora 22:00 vor disputa turul 16-imilor Cupei UEFA impotriva celor de la Benfica Lisabona. Dinamovistii vor calatori cu o aeronava a companiei Tiriac Air. Miliardarul roman, desi nu doreste sa se implice direct la clubul pe care il simpatizeaza, le-a pus in mod regulat la dispozitie alb-rosilor curse charter pentru deplasarile externe.
DANCIU, AGRESAT
La finalul amicalului de vinerea trecuta, cu Dinamo II, castigat de elevii lui Mircea Rednic cu 6-0, Ionel Danciulescu a fost injurat de o persoana in momentul in care capitanul dinamovist parasea vestiarul de la stadionul "National". Dupa ce a fost injurat de familie si facut "tigan" si "stelist", Danciu i-a cerut socoteala persoanei care il jignise, prilej pentru aceasta sa anunte dupa incident ca a fost "victima" unei agresiuni din partea fotbalistului din Stefan cel Mare.
DANCIU, AGRESAT
La finalul amicalului de vinerea trecuta, cu Dinamo II, castigat de elevii lui Mircea Rednic cu 6-0, Ionel Danciulescu a fost injurat de o persoana in momentul in care capitanul dinamovist parasea vestiarul de la stadionul "National". Dupa ce a fost injurat de familie si facut "tigan" si "stelist", Danciu i-a cerut socoteala persoanei care il jignise, prilej pentru aceasta sa anunte dupa incident ca a fost "victima" unei agresiuni din partea fotbalistului din Stefan cel Mare.
Trei semne de întrebare
Oli este indecis asupra a trei posturi si mai are doar patru zile la dispozitie pâna la meciul cu FC Sevilla
Meciul de la Rm. Vâlcea a fost ultimul amical înaintea confruntarii cu spaniolii de joi seara, Cosmin Olaroiu încercând toate posibilitatile pe care le are la dispozitie.
Pentru postul de portar, Cornel Cernea este o certitudine. Fundasi centrali sunt cei doi internationali, Dorin Goian si Sorin Ghionea, un semn de întrebare planând înca asupra fundasilor laterali, în sensul în care se oscileaza înca între Stelian Stancu si Gigel Coman. La mijlocul terenului, Oli trebuie sa aleaga pe cine va aseza lânga Mirel Radoi si Sorin Paraschiv, optiunile fiind Gabi Bostina, Ovidiu Petre sau Vasilica Cristocea. Pentru linia ofensiva, Olaroiu are doi titulari pâna acum: Nicolita si Thereau, dilema fiind daca sa foloseasca viteza lui Vali Badea, care a aratat o forma foarte buna în amicalul cu CSM Rm. Vâlcea, sau tehnica lui Vasilica Cristocea.
Problema e pe flancul stâng
Forma de moment a jucatorilor si inspiratia tehnicianului stelist sunt hotarâtoare pentru cele trei alegeri, Olaroiu fiind constient ca trebuie sa-i introduca pe teren pe cei mai bine pregatiti fizic dintre elevii sai pentru a compensa tehnicitatea si viteza superioare ale celor de la FC Sevilla. Practic, problemele cele mai mari ale lui Olaroiu sunt în acoperirea flancului stâng, banda dreapta a spaniolilor fiind una foarte puternica, formata din Daniel Alves si Jesus Navas.
FUNDASI LATERALI
Petre Marin va fi cu siguranta unul dintre titulari, fie ca este vorba despre postul de fundas stânga, fie de cel dreapta. Gigel Coman a jucat foarte mult în aceasta perioada de pregatire în banda stânga si, în cazul în care va fi preferat de Oli, “Jair” va trece în banda dreapta a apararii în detrimentul lui Stancu. Sansele sunt 50% pentru ca Gigel Coman sa joace titular, Olaroiu având foarte mare încredere în el, cei doi lucrând împreuna atât la FC National, cât si la Poli Timisoara.
MIJLOCAS CENTRU-STANGA
Cel mai des folosit a fost “reconditionatul” Gabi Bostina, care a lasat o impresie excelenta în turneele de pregatire. El are cele mai mari sanse sa joace titular, reintrând de curând si în gratiile lui Gigi Becali. Cristocea poate evolua si el pe acest post, dar fostul constantean nu a fost într-o forma foarte buna în turneele de pregatire, el având în plus
si probleme musculare. Pentru 15 minute, în partida amicala de sâmbata. Ovidiu Petre, Radoi si Paraschiv au alcatuit tridentul de la mijloc.
Meciul de la Rm. Vâlcea a fost ultimul amical înaintea confruntarii cu spaniolii de joi seara, Cosmin Olaroiu încercând toate posibilitatile pe care le are la dispozitie.
Pentru postul de portar, Cornel Cernea este o certitudine. Fundasi centrali sunt cei doi internationali, Dorin Goian si Sorin Ghionea, un semn de întrebare planând înca asupra fundasilor laterali, în sensul în care se oscileaza înca între Stelian Stancu si Gigel Coman. La mijlocul terenului, Oli trebuie sa aleaga pe cine va aseza lânga Mirel Radoi si Sorin Paraschiv, optiunile fiind Gabi Bostina, Ovidiu Petre sau Vasilica Cristocea. Pentru linia ofensiva, Olaroiu are doi titulari pâna acum: Nicolita si Thereau, dilema fiind daca sa foloseasca viteza lui Vali Badea, care a aratat o forma foarte buna în amicalul cu CSM Rm. Vâlcea, sau tehnica lui Vasilica Cristocea.
Problema e pe flancul stâng
Forma de moment a jucatorilor si inspiratia tehnicianului stelist sunt hotarâtoare pentru cele trei alegeri, Olaroiu fiind constient ca trebuie sa-i introduca pe teren pe cei mai bine pregatiti fizic dintre elevii sai pentru a compensa tehnicitatea si viteza superioare ale celor de la FC Sevilla. Practic, problemele cele mai mari ale lui Olaroiu sunt în acoperirea flancului stâng, banda dreapta a spaniolilor fiind una foarte puternica, formata din Daniel Alves si Jesus Navas.
FUNDASI LATERALI
Petre Marin va fi cu siguranta unul dintre titulari, fie ca este vorba despre postul de fundas stânga, fie de cel dreapta. Gigel Coman a jucat foarte mult în aceasta perioada de pregatire în banda stânga si, în cazul în care va fi preferat de Oli, “Jair” va trece în banda dreapta a apararii în detrimentul lui Stancu. Sansele sunt 50% pentru ca Gigel Coman sa joace titular, Olaroiu având foarte mare încredere în el, cei doi lucrând împreuna atât la FC National, cât si la Poli Timisoara.
MIJLOCAS CENTRU-STANGA
Cel mai des folosit a fost “reconditionatul” Gabi Bostina, care a lasat o impresie excelenta în turneele de pregatire. El are cele mai mari sanse sa joace titular, reintrând de curând si în gratiile lui Gigi Becali. Cristocea poate evolua si el pe acest post, dar fostul constantean nu a fost într-o forma foarte buna în turneele de pregatire, el având în plus
si probleme musculare. Pentru 15 minute, în partida amicala de sâmbata. Ovidiu Petre, Radoi si Paraschiv au alcatuit tridentul de la mijloc.
Razvan Lucescu este speriat de blaturi
Antrenorul Rapidului si-a dezvoltat in timp
o adevarata „teorie a conspiratiei“ conform careia principalele forte ale fotbalului romanesc fac tot posibilul sa opreasca ascensiunea formatiei antrenate de el. Mai nou, Lucescu junior este convins ca vor reaparea blaturile, acuzand la gramada. Singura formatie fara pata este evident cea patronata de George Copos.
„Nu s-au jucat niciodata doar pe teren, nu se vor juca nici de acum înainte meciurile din divizia A. Vor fi meciuri „ciudate“ si in acest retur. Eu sper sa fim lasati în pace, sa fim respectati si sa ne jucam sansele de la egal la egal cu ceilalti. Suntem pe drumul cel bun si sper ca acesta sa fie returul nostru“, a declarat Razvan Lucescu. De altfel, antrenorul giulestenilor este convins ca fara jocuri de culise in Romania nu se poate castiga un titlu de campioana. „Noi am fi castigat campionatul in urma cu un an daca am fi avut in spate o conducere puternica. Patronului nostru ii place sa iasa in fata prin declaratii care sa puna presiune asupra oamenilor din jur“, a mai adaugat Lucescu.
o adevarata „teorie a conspiratiei“ conform careia principalele forte ale fotbalului romanesc fac tot posibilul sa opreasca ascensiunea formatiei antrenate de el. Mai nou, Lucescu junior este convins ca vor reaparea blaturile, acuzand la gramada. Singura formatie fara pata este evident cea patronata de George Copos.
„Nu s-au jucat niciodata doar pe teren, nu se vor juca nici de acum înainte meciurile din divizia A. Vor fi meciuri „ciudate“ si in acest retur. Eu sper sa fim lasati în pace, sa fim respectati si sa ne jucam sansele de la egal la egal cu ceilalti. Suntem pe drumul cel bun si sper ca acesta sa fie returul nostru“, a declarat Razvan Lucescu. De altfel, antrenorul giulestenilor este convins ca fara jocuri de culise in Romania nu se poate castiga un titlu de campioana. „Noi am fi castigat campionatul in urma cu un an daca am fi avut in spate o conducere puternica. Patronului nostru ii place sa iasa in fata prin declaratii care sa puna presiune asupra oamenilor din jur“, a mai adaugat Lucescu.
Romania merge in baraj, Franta in sferturile Cupei Davis
Echipa Romaniei a ratat ieri calificarea in sferturile de finala ale Grupei Mondiale din cadrul Cupei Davis, dupa ce nationala Frantei si-a adjudecat trei din cele cinci puncte ale intalnirii de la Clermont-Ferrand. Dupa ce gazdele conduceau cu 2-0 in prima zi, la finalul primelor meciuri de simplu fantasticul succes din partida de dublu al cuplului Florin Mergea - Horia Tecau a redus din handicap, 2-1, si a reaprins speranta in sufletele romanilor. Din pacate, meciul de ieri dintre Andrei Pavel si Richard Gasquet, a patrulea al partidei Franta - Romania, s-a dovedit decisiv. Pavel a trebuit sa recunoasca superioritatea adversarului sau, care s-a impus cu 6-3, 6-2, 7-5 la capatul a doua ore de joc. “Cneazul” a avut o “sclipire” in setul al treilea, cand a reusit sa se distanteze la 5-2 la game-uri, dar pentru scurt timp. Francezul, care in urma cu doi ani, in cadrul ATP Masters Series de la Monte Carlo, reusea sa-l invinga pe Roger Federer, si-a demonstrat clasa. Gasqeut a revenit in forta si si-a fructificat prima din cele doua mingi de set si meci, calificandu-si echipa in turul secund al competitiei. Aseara, in cel de-al cincilea meci care a avut loc dupa inchiderea acestei editii, atat tehnicienii nostri, cat si cei francezi i-au trimis in teren pe doi dintre “specialistii” de la dublu, intalnirea contand doar pentru palmares. Florin Mergea l-a inlocuit pe Victor Hanescu, iar Arnaud Clemante pe Sebastien Grosjean.
Romania a suferit cea de-a 7-a infrangere in fata Frantei si va juca in septembrie pentru a 12-a oara barajul pentru evitarea retrogradarii in compania unei adversare care va fi stabilita prin tragere la sorti. Daca Romania va invinge, atunci va continua si anul viitor in Grupa Mondiala.
In Franta s-a nascut perechea de Cupa Davis a Romaniei
Pentru a doua oara in istoria intalnirilor de Cupa Davis ale Romaniei, cuplul Florin Mergea-Horia Tecau a facut minuni.
Ca in urma cu aproape trei ani si jumatate la Quito - unde in barajul contra Ecuadorului pentru ramanerea in Grupa Mondiala au obtinut o victorie memorabila in fata fratilor Lapentti, mult mai titratul cuplu al gazdelor -, cei doi tenismeni romani au reusit incredibilul la Clermont-Ferrand. La capatul a patru ore si 37 de minute de joc, dovedind un psihic de fier, Mergea si Tecau s-au impus cu 3-6, 7-5, 7-5, 6-7, 11-9 in fata puternicului tandem Arnaud Clement/Michael Llodra. Cei doi francezi, care nu au mai pierdut in aceasta formula din 2004, iar din cele cinci intalniri de Cupa Davis disputate nu au cedat decat una singura, au trebuit sa se recunoasca invinsi de un cuplu aproape necunoscut. Clement, nr. 30 ATP la dublu, si Llodra (35 ATP) s-au inclinat in fata lui Florin Mergea (211 ATP) si Horia Tecau (276 ATP) la finalul unei intalniri de infarct.
Dupa un debut mai modest, romanii au inceput sa-si arate coltii in setul al doilea, pe care l-au castigat dupa ce au reusit un incredibil break, la scorul 6-5 pentru ei. De aici meciul reprezentantilor nostri s-a legat aproape perfect. In ciuda durerilor de spate care l-au chinuit de la jumatatea meciului, “micutul” Mergea a acoperit extraordinar fundul terenului, in timp
ce “lunganul” Tecau a fost aproape de netrecut la fileu. “Tecau a dat forta cuplului, in timp ce Mergea a fost artistul”, a caracterizat, admirativ, site-ul oficial al Cupei Davis jocul celor doi romani. Desi au facut 12 duble greseli, fata de numai 3 ale adversarilor, au reusit doar 14 asi, fata de 19 ai francezilor, iar din totalul de 381 de puncte au castigat 186, fata de 195 ale reprezentantilor gazdelor, tenismenii nostri si-au trecut in palmares o noua victorie istorica.
Oboseala
lui Pavel a decis dublul
Performanta lui Mergea si Tecau din Franta, care demonstreaza ca succesul lor de la Quito nu a fost o simpla intamplare, poate i-a convins in sfarsit si pe Florin Segarceanu si Adrian Marcu, antrenorii echipei de Cupa Davis a Romaniei. Dupa trei ani si jumatate de ezitari, in care de fiecare data au ales sa mearga pe mana lui Andrei Pavel de cate ori acesta a dorit-o, cei doi tehnicieni romani ar trebui sa admita ca se impune sa “investeasca” mai mult in tinerii Mergea si Tecau, ambii in varsta de 22 de ani. Sa speram ca de acum inainte nu va mai fi nevoie de imposibilitatea “Cneazului” de a juca dublu (deoarece, dupa meciul de simplu de cinci seturi pierdut in fata lui Sebastien Grosjean, Pavel a fost epuizat) pentru a-i convinge pe Segarceanu si Marcu sa conteze pe cuplul Mergea/Tecau.
Meciul de la Clermont-Ferrand a dovedit ca intuitia lui Ilie Nastase, cel care in urma cu trei ani si jumatate, la Quito, aproape ca i-a obligat pe tehnicieni sa-i “arunce” in lupta pe Mergea si Tecau, a fost sclipitoare.
Romania a suferit cea de-a 7-a infrangere in fata Frantei si va juca in septembrie pentru a 12-a oara barajul pentru evitarea retrogradarii in compania unei adversare care va fi stabilita prin tragere la sorti. Daca Romania va invinge, atunci va continua si anul viitor in Grupa Mondiala.
In Franta s-a nascut perechea de Cupa Davis a Romaniei
Pentru a doua oara in istoria intalnirilor de Cupa Davis ale Romaniei, cuplul Florin Mergea-Horia Tecau a facut minuni.
Ca in urma cu aproape trei ani si jumatate la Quito - unde in barajul contra Ecuadorului pentru ramanerea in Grupa Mondiala au obtinut o victorie memorabila in fata fratilor Lapentti, mult mai titratul cuplu al gazdelor -, cei doi tenismeni romani au reusit incredibilul la Clermont-Ferrand. La capatul a patru ore si 37 de minute de joc, dovedind un psihic de fier, Mergea si Tecau s-au impus cu 3-6, 7-5, 7-5, 6-7, 11-9 in fata puternicului tandem Arnaud Clement/Michael Llodra. Cei doi francezi, care nu au mai pierdut in aceasta formula din 2004, iar din cele cinci intalniri de Cupa Davis disputate nu au cedat decat una singura, au trebuit sa se recunoasca invinsi de un cuplu aproape necunoscut. Clement, nr. 30 ATP la dublu, si Llodra (35 ATP) s-au inclinat in fata lui Florin Mergea (211 ATP) si Horia Tecau (276 ATP) la finalul unei intalniri de infarct.
Dupa un debut mai modest, romanii au inceput sa-si arate coltii in setul al doilea, pe care l-au castigat dupa ce au reusit un incredibil break, la scorul 6-5 pentru ei. De aici meciul reprezentantilor nostri s-a legat aproape perfect. In ciuda durerilor de spate care l-au chinuit de la jumatatea meciului, “micutul” Mergea a acoperit extraordinar fundul terenului, in timp
ce “lunganul” Tecau a fost aproape de netrecut la fileu. “Tecau a dat forta cuplului, in timp ce Mergea a fost artistul”, a caracterizat, admirativ, site-ul oficial al Cupei Davis jocul celor doi romani. Desi au facut 12 duble greseli, fata de numai 3 ale adversarilor, au reusit doar 14 asi, fata de 19 ai francezilor, iar din totalul de 381 de puncte au castigat 186, fata de 195 ale reprezentantilor gazdelor, tenismenii nostri si-au trecut in palmares o noua victorie istorica.
Oboseala
lui Pavel a decis dublul
Performanta lui Mergea si Tecau din Franta, care demonstreaza ca succesul lor de la Quito nu a fost o simpla intamplare, poate i-a convins in sfarsit si pe Florin Segarceanu si Adrian Marcu, antrenorii echipei de Cupa Davis a Romaniei. Dupa trei ani si jumatate de ezitari, in care de fiecare data au ales sa mearga pe mana lui Andrei Pavel de cate ori acesta a dorit-o, cei doi tehnicieni romani ar trebui sa admita ca se impune sa “investeasca” mai mult in tinerii Mergea si Tecau, ambii in varsta de 22 de ani. Sa speram ca de acum inainte nu va mai fi nevoie de imposibilitatea “Cneazului” de a juca dublu (deoarece, dupa meciul de simplu de cinci seturi pierdut in fata lui Sebastien Grosjean, Pavel a fost epuizat) pentru a-i convinge pe Segarceanu si Marcu sa conteze pe cuplul Mergea/Tecau.
Meciul de la Clermont-Ferrand a dovedit ca intuitia lui Ilie Nastase, cel care in urma cu trei ani si jumatate, la Quito, aproape ca i-a obligat pe tehnicieni sa-i “arunce” in lupta pe Mergea si Tecau, a fost sclipitoare.
Rugby: Franţa a învins Irlanda chiar la Dublin
Cocoşul Galic” a învins duminică naţionala Irlandei în deplasare, cu scorul de 20-17, în derby-ul celei de-a doua etape a Turneului celor Şase Naţiuni. A fost prima partidă de rugby disputată pe arena Croke Park din Dublin, care de obicei găzduieşte meciuri de fotbal galic. Pentru irlandezi a marcat O’Gara, care a reuşit un eseu şi a transformat patru lovituri de pedeapsă. Francezii au punctat prin Ibanez şi Clerc, care au reuşit câte un eseu, iar Skrela a reuşit o transformare şi două lovituri de pedeapsă. Beauxis a reuşit o transformare, contribuind decisiv la victoria francezilor.
Sâmbătă, Anglia a învins Italia, cu 20-7, iar Scoţia s-a impus în faţa reprezentativei Ţării Galilor, cu scorul de 21-9.
Sâmbătă, Anglia a învins Italia, cu 20-7, iar Scoţia s-a impus în faţa reprezentativei Ţării Galilor, cu scorul de 21-9.
Sediul TNB pus in pericol de fisuri si instalatiile anti-incediu
Teatrul National din Bucuresti "I.L. Caragiale" (TNB) a inceput demersurile de realizare a unor expertize si a unui studiu de fezabilitate in vederea reabilitarii cladirii din centrul Bucurestiului in care-si desfasoara activitatea, in acest sens urmand sa fie utilizata o suma de 27,2 milioane euro.
Ministerul Culturii si Cultelor (MCC) a anuntat anul trecut ca va reabilita 23 de institutii culturale de importanta nationala din subordinea sa, printre care si TNB, printr-un imprumut de 250 de milioane euro accesat de statul roman la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Pentru lucrarile de reabilitare a Teatrului National, MCC a anuntat o finantare de 27,2 milioane euro.
In acest sens, arhitectul Romeo Belea, unul dintre autorii proiectului initial al Teatrului National din Bucuresti, a fost desemnat sa se ocupe de realizarea studiului de fezabilitate pentru intreaga cladire, pe baza unor expertize.
"Suntem intr-o faza preliminara studiului de fezabilitate, pe care o sa-l incepem in circa doua-trei saptamani. Deocamdata am realizat trei expertize cu privire la structura de rezistenta a cladirii si la instalatiile antiincendiu, urmand sa mai facem patru astfel de studii pentru celelalte tipuri de instalatii si mecanisme din Teatrul National", a declarat pentru Mediafax arhitectul Romeo Belea. El a precizat ca estimeaza ca pana la sfarsitul acestui an se va finaliza studiul de fezabilitate cu privire la TNB si ar putea fi demarat proiectul tehnic de reabilitare a cladirii. "Nu cred ca este posibil ca lucrarile de reabilitare efectiva a Teatrului National sa inceapa in acest an, pentru ca este vorba de o cladire mare pentru care trebuie sa se faca studiul de fezabilitate si proiectul tehnic de reabilitare fizica a cladirii. In plus
, sunt foarte multe proceduri birocratice pentru care trebuie sa respectam anumite termene", a precizat Romeo Belea.
Pe de alta parte, Ion Caramitru, directorul TNB, spune ca obiectivul principal este "securizarea cladirii".
"Sunt fisuri la cladirea Teatrului National. Este o cladire foarte grea, foarte inalta, cu goluri interne. Dupa incendiul din 1977, care a distrus complet Sala Mare, Ceausescu a dispus repararea si completarea constructiei propriu-zise. Astfel, teatrul a fost inaltat, in jurul cladirii s-au construit aripi noi, s-a marit Sala Mare. S-au adaugat sute de tone de greutate peste constructia initiala. Ulterior, cladirea s-a deplasat, insa nimeni nu a mai reparat-o", a declarat pentru Mediafax Ion Caramitru.
O alta problema a imobilului este instalatia antiincendiu, cladirea neputand fi foarte bine supravegheata. "Instalatia de incendiu este relativ pusa la punct, in sensul ca noi ne-am ocupat de acest aspect. Nenorocirea este insa ca in cladire isi desfasoara activitatea, in afara de TNB, mai multe institutii, printre care Opereta, Centrul National al Dansului, galerii de arta sau restaurante. TNB este capusat de aceste institutii, care au propriile sisteme
antiincendiu, fapt pentru care pompierii ni se plang ca nu pot sa supravegheze cladirea in tot perimetrul sau", a explicat Ion Caramitru.
Nevoia unui bun sistem de prevenire a incendiilor a fost repusa pe tapet de focul izbucnit in 2005 la Sala Studio din TNB, unde functiona Teatrul National de Opereta "Ion Dacian". In prezent, aceasta sala este in reparatii. Ea va reveni in folosinta Teatrului National de indata ce Opereta se va muta in fostul sediu al Senatului, Sala Omnia, care va fi reabilitata si adaptata potrivit cerintelor unui teatru de opereta, cu fonduri de la MCC.
Proiectarea cladirii TNB din Piata Universitatii a inceput in 1963, insa Teatrul National a inceput sa functioneze in acest sediu zece ani mai tarziu, fiind inaugurate pe rand trei sali: Sala Mare, Sala Studio si Sala Atelier.
Ministerul Culturii si Cultelor (MCC) a anuntat anul trecut ca va reabilita 23 de institutii culturale de importanta nationala din subordinea sa, printre care si TNB, printr-un imprumut de 250 de milioane euro accesat de statul roman la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Pentru lucrarile de reabilitare a Teatrului National, MCC a anuntat o finantare de 27,2 milioane euro.
In acest sens, arhitectul Romeo Belea, unul dintre autorii proiectului initial al Teatrului National din Bucuresti, a fost desemnat sa se ocupe de realizarea studiului de fezabilitate pentru intreaga cladire, pe baza unor expertize.
"Suntem intr-o faza preliminara studiului de fezabilitate, pe care o sa-l incepem in circa doua-trei saptamani. Deocamdata am realizat trei expertize cu privire la structura de rezistenta a cladirii si la instalatiile antiincendiu, urmand sa mai facem patru astfel de studii pentru celelalte tipuri de instalatii si mecanisme din Teatrul National", a declarat pentru Mediafax arhitectul Romeo Belea. El a precizat ca estimeaza ca pana la sfarsitul acestui an se va finaliza studiul de fezabilitate cu privire la TNB si ar putea fi demarat proiectul tehnic de reabilitare a cladirii. "Nu cred ca este posibil ca lucrarile de reabilitare efectiva a Teatrului National sa inceapa in acest an, pentru ca este vorba de o cladire mare pentru care trebuie sa se faca studiul de fezabilitate si proiectul tehnic de reabilitare fizica a cladirii. In plus
, sunt foarte multe proceduri birocratice pentru care trebuie sa respectam anumite termene", a precizat Romeo Belea.
Pe de alta parte, Ion Caramitru, directorul TNB, spune ca obiectivul principal este "securizarea cladirii".
"Sunt fisuri la cladirea Teatrului National. Este o cladire foarte grea, foarte inalta, cu goluri interne. Dupa incendiul din 1977, care a distrus complet Sala Mare, Ceausescu a dispus repararea si completarea constructiei propriu-zise. Astfel, teatrul a fost inaltat, in jurul cladirii s-au construit aripi noi, s-a marit Sala Mare. S-au adaugat sute de tone de greutate peste constructia initiala. Ulterior, cladirea s-a deplasat, insa nimeni nu a mai reparat-o", a declarat pentru Mediafax Ion Caramitru.
O alta problema a imobilului este instalatia antiincendiu, cladirea neputand fi foarte bine supravegheata. "Instalatia de incendiu este relativ pusa la punct, in sensul ca noi ne-am ocupat de acest aspect. Nenorocirea este insa ca in cladire isi desfasoara activitatea, in afara de TNB, mai multe institutii, printre care Opereta, Centrul National al Dansului, galerii de arta sau restaurante. TNB este capusat de aceste institutii, care au propriile sisteme
antiincendiu, fapt pentru care pompierii ni se plang ca nu pot sa supravegheze cladirea in tot perimetrul sau", a explicat Ion Caramitru.
Nevoia unui bun sistem de prevenire a incendiilor a fost repusa pe tapet de focul izbucnit in 2005 la Sala Studio din TNB, unde functiona Teatrul National de Opereta "Ion Dacian". In prezent, aceasta sala este in reparatii. Ea va reveni in folosinta Teatrului National de indata ce Opereta se va muta in fostul sediu al Senatului, Sala Omnia, care va fi reabilitata si adaptata potrivit cerintelor unui teatru de opereta, cu fonduri de la MCC.
Proiectarea cladirii TNB din Piata Universitatii a inceput in 1963, insa Teatrul National a inceput sa functioneze in acest sediu zece ani mai tarziu, fiind inaugurate pe rand trei sali: Sala Mare, Sala Studio si Sala Atelier.
Mircea Cartarescu va fi propus la Premiul Nobel
Bruno Mazzoni, decan al Facultatii de Litere a Universitatii din Pisa, si-a declarat intentia ca intr-un viitor apropiat, alaturi de alti traducatori sau literati din Europa, sa propuna candidatura lui Mircea Cartarescu la Premiul Nobel pentru literatura, informeaza Rompres. Bruno Mazzoni este cel care a tradus trei dintre volumele lui Mircea Cartarescu in italiana, ultimul dintre ele, “Orbitor. Aripa stanga”, aparut in aceste zile la editura italiana Voland. Scriitorul roman urmeaza sa efectueze, in luna aprilie, un turneu de lansare a cartii sale in cateva dintre cele mai importante orase italiene: Roma, Pisa, Padova, Milano si probabil Torino.
De ce scriu plasticienii
La Galeria Dialog a Primariei Sectorului 2 este deschisa o expozitie de grafica, pictura si sculptura care merita toata atentia noastra, indiferent de gust. Pictura scrierii este treapta a doua a unui inedit proiect expozitional. De fapt, ce si-a propus Ruxandra Garofeanu, curatorul evenimentului, in momentul in care s-a gandit la un asemenea tip de expozitie? Sa restituie ceea ce inseamna intalnirea artelor. Stiind ca multi artisti nu se multumesc cu un singur demers artistic si pentru a-si pune in valoare personalitatea recurg la diverse mijloace de expresie in asa fel incat scriitori intr-o anumita perioada a vietii aleg pictura sau grafica, dupa cum plasticienii, obositi de mestesugul lor, considera ca se simt mai bine daca scriu, expozitia in doua trepte de la “Dialog” i-a avut mai intai in vedere pe scriitorii-pictori, iar apoi pe plasticienii-scritori. Prima treapta a fost vernisata in luna noiembrie si i-a numarat printre expozanti pe Tudor Arghezi, Radu Boureanu, Radu Petrescu, Mircea Ciobanu, Serban Foarta, Iolanda Malamen, Ion Flora. Audienta a fost foarte buna, ceea ce a determinat-o pe Ruxandra Garofeanu sa continue proiectul.
Sirato, Pallady, Margareta Sterian...
Pictura scrierii cuprinde artisti din generatii diferite. Putem admira lucrari apartinand lui Tonitza, Sirato, Pallady, mergand pana la cei mai tineri, Felix Lupu sau Adrian Sustea. Lucrarile maestrilor - in expozitie este prezent si Corneliu Baba - provin in general din cabinetul de stampe al Academiei sau din colectii particulare. Nu sunt lucrari mari, coplesitoare prin marimea lor. Cei care au conceput-o au fost atrasi de aspectul miniatural. Tocmai din acest motiv, orice vizitator al galeriei, indiferent de gradul sau de cultura, poate trai un confort aproape binecuvantat. Fata de expozitiile teribiliste, provocatoare, stridente care sunt acum “vedetele” celor mai multe dintre simezele noastre, privilegiul de a vedea niste bijuterii ale desenului si coloristicii trebuie cu adevarat apreciat si laudat. Distingem pe langa cei amintiti cromatica distinsa a acuarelelor lui Mihai Sarbulescu, autor crestin, remarcabil de asemenea si prin insemnarile sale din “Jurnal” sau din “Despre ucenicie”, carti la randul lor expuse in galerie. De altminteri, conform planului initial de a nu separa plastica de literatura, vitrinele ce cuprind carti sau manuscrise ale artistilor “insotesc” tablourile realizand astfel un tandem inspirat. Am retinut astfel romane de Ion Vlasiu si de Olga Greceanu, scrierile despre arta ale lui Tonitza, studiile lui Vasile Varga, poeziile Margaretei Sterian. Artista ne impresioneaza cu un tablou ce aminteste de Chagall, dar poate cele mai ciudate si “fragede” lucrari sunt desenele lui Octav Grigorescu, artist disparut prematur, fratele lui Ion Grigorescu...
Stihia creativitatii
Criticul de arta Pavel Susara, consultant pentru realizarea acestei expozitii, ne-a marturisit: “S-ar putea formula reprosul ca artistii prezenti in galerie nu sunt compatibili unul cu celalalt. Totusi, expozitia are unitate, si aceasta conteaza. Da unitate tocmai conceptul care a generat-o si evident limbajul universal al plasticii. De asemenea, vazandu-l pe artist in ambivalenta sa, putem sa realizam studii mult mai elaborate si mai pertinente decat daca acelasi artist ar fi privit exclusiv prin prisma criticii literare sau a criticii de arta. Astfel, descoperim mai bine stihia creativitatii si coagularea energiilor creatoare. Poate exista prejudecata ca o dimensiune este mai convingatoare decat cealalta. De fapt, este doar o problema de vizibilitate si nu de performanta. Bunaoara, Margareta Sterian si Ion Vlasiu sunt in egala masura pictori si scriitori. Nu e unul mai scriitor decat e artist plastic si invers. Noi, receptorii si criticii, avem vina ca privilegiem o dimensiune in detrimentul celeilalte. Si intr-un fel e normal ca un critic literar sa scoata in evidenta partea scrisului, iar criticul de arta, partea plastica. Arghezi, nu oricine, asadar, spunea ca se simte la fel de bine inzestrat atat pentru pictura, cat si pentru literatura. Dar, daca pentru literatura ai nevoie doar de un varf de creion, pictura iti cere vopsele si toate celelalte. Este o explicatie pragmatica.”
Proiectul nu e epuizat
Ruxandra Garofeanu, omul care in calitate de curator s-a implicat cel mai mult in realizarea proiectului, ne-a spus transant ca lucrurile nu se pot opri aici. Prin ceea ce am facut a fost circumscris un domeniu, dar nici pe departe nu poate fi vorba de epuizarea sa. Prima expozitie a avut mare succes. Publicul a putut vedea desene de Mihai Sora, ceea ce e mai mult decat insolit. Am intrebat-o imediat cum explica absenta lui Marin Sorescu din expozitia din noiembrie, stiut fiind bine faptul ca marele scriitor avea certe valente de plastician. Astfel, am ajuns in posesia unei informatii stupefiante. Ruxandra Garofeanu intentiona sa realizeze o expozitie “Marin Sorescu pictor” chiar in luna februarie, luna atat a nasterii, cat si a mortii poetului, dar pur si simplu s-a lovit de refuzul rudelor acestuia de a-i incredinta lucrarile. Nu e de altminteri prima data cand in istoria culturii neamurile unei personalitati se cred proprietari absoluti ai operei celui cu care s-au inrudit. In felul acesta un proiect interesant si asteptat nu a putut fi pus in practica. Cu mai multe insistente poate situatia se va remedia. Toata lumea ar avea de castigat. Pana atunci insa a treia treapta a expozitiei ne va oferi in jur de 20 de lucrari apartinand lui Victor Brauner, din ciclul “pictopoezii”, lui Hans Mattis-Teutsch, Oscar Han si altii, artisti faimosi, dar in egala masura valorosi teoreticieni. Intr-adevar, lucrurile nu se pot opri aici...
Sirato, Pallady, Margareta Sterian...
Pictura scrierii cuprinde artisti din generatii diferite. Putem admira lucrari apartinand lui Tonitza, Sirato, Pallady, mergand pana la cei mai tineri, Felix Lupu sau Adrian Sustea. Lucrarile maestrilor - in expozitie este prezent si Corneliu Baba - provin in general din cabinetul de stampe al Academiei sau din colectii particulare. Nu sunt lucrari mari, coplesitoare prin marimea lor. Cei care au conceput-o au fost atrasi de aspectul miniatural. Tocmai din acest motiv, orice vizitator al galeriei, indiferent de gradul sau de cultura, poate trai un confort aproape binecuvantat. Fata de expozitiile teribiliste, provocatoare, stridente care sunt acum “vedetele” celor mai multe dintre simezele noastre, privilegiul de a vedea niste bijuterii ale desenului si coloristicii trebuie cu adevarat apreciat si laudat. Distingem pe langa cei amintiti cromatica distinsa a acuarelelor lui Mihai Sarbulescu, autor crestin, remarcabil de asemenea si prin insemnarile sale din “Jurnal” sau din “Despre ucenicie”, carti la randul lor expuse in galerie. De altminteri, conform planului initial de a nu separa plastica de literatura, vitrinele ce cuprind carti sau manuscrise ale artistilor “insotesc” tablourile realizand astfel un tandem inspirat. Am retinut astfel romane de Ion Vlasiu si de Olga Greceanu, scrierile despre arta ale lui Tonitza, studiile lui Vasile Varga, poeziile Margaretei Sterian. Artista ne impresioneaza cu un tablou ce aminteste de Chagall, dar poate cele mai ciudate si “fragede” lucrari sunt desenele lui Octav Grigorescu, artist disparut prematur, fratele lui Ion Grigorescu...
Stihia creativitatii
Criticul de arta Pavel Susara, consultant pentru realizarea acestei expozitii, ne-a marturisit: “S-ar putea formula reprosul ca artistii prezenti in galerie nu sunt compatibili unul cu celalalt. Totusi, expozitia are unitate, si aceasta conteaza. Da unitate tocmai conceptul care a generat-o si evident limbajul universal al plasticii. De asemenea, vazandu-l pe artist in ambivalenta sa, putem sa realizam studii mult mai elaborate si mai pertinente decat daca acelasi artist ar fi privit exclusiv prin prisma criticii literare sau a criticii de arta. Astfel, descoperim mai bine stihia creativitatii si coagularea energiilor creatoare. Poate exista prejudecata ca o dimensiune este mai convingatoare decat cealalta. De fapt, este doar o problema de vizibilitate si nu de performanta. Bunaoara, Margareta Sterian si Ion Vlasiu sunt in egala masura pictori si scriitori. Nu e unul mai scriitor decat e artist plastic si invers. Noi, receptorii si criticii, avem vina ca privilegiem o dimensiune in detrimentul celeilalte. Si intr-un fel e normal ca un critic literar sa scoata in evidenta partea scrisului, iar criticul de arta, partea plastica. Arghezi, nu oricine, asadar, spunea ca se simte la fel de bine inzestrat atat pentru pictura, cat si pentru literatura. Dar, daca pentru literatura ai nevoie doar de un varf de creion, pictura iti cere vopsele si toate celelalte. Este o explicatie pragmatica.”
Proiectul nu e epuizat
Ruxandra Garofeanu, omul care in calitate de curator s-a implicat cel mai mult in realizarea proiectului, ne-a spus transant ca lucrurile nu se pot opri aici. Prin ceea ce am facut a fost circumscris un domeniu, dar nici pe departe nu poate fi vorba de epuizarea sa. Prima expozitie a avut mare succes. Publicul a putut vedea desene de Mihai Sora, ceea ce e mai mult decat insolit. Am intrebat-o imediat cum explica absenta lui Marin Sorescu din expozitia din noiembrie, stiut fiind bine faptul ca marele scriitor avea certe valente de plastician. Astfel, am ajuns in posesia unei informatii stupefiante. Ruxandra Garofeanu intentiona sa realizeze o expozitie “Marin Sorescu pictor” chiar in luna februarie, luna atat a nasterii, cat si a mortii poetului, dar pur si simplu s-a lovit de refuzul rudelor acestuia de a-i incredinta lucrarile. Nu e de altminteri prima data cand in istoria culturii neamurile unei personalitati se cred proprietari absoluti ai operei celui cu care s-au inrudit. In felul acesta un proiect interesant si asteptat nu a putut fi pus in practica. Cu mai multe insistente poate situatia se va remedia. Toata lumea ar avea de castigat. Pana atunci insa a treia treapta a expozitiei ne va oferi in jur de 20 de lucrari apartinand lui Victor Brauner, din ciclul “pictopoezii”, lui Hans Mattis-Teutsch, Oscar Han si altii, artisti faimosi, dar in egala masura valorosi teoreticieni. Intr-adevar, lucrurile nu se pot opri aici...
Directorii de teatru „jucatori“
Nefiind implementata inca institutia managerului profesionist, ca in sistemul
sanitar, directorii de teatru provin din rindurile actorilor sau ale regizorilor.
Fara a fi in mod special instruiti pentru aceasta meserie, se descurca si ei cum pot. Unii mai bine, altii mai rau.
„Primul director al tarii“
Ion Caramitru este „primul director al tarii“, dat fiind faptul ca institutia pe care o conduce este cea a Teatrului National din Bucuresti. Venit dupa neagra guvernare a lui Dinu Sararu, in care spectacole de calitate au fost scoase abuziv de pe afis, alocindu-se sume monstruoase in montari megalomanice, gen „Apus de soare“, sau in piese-cult ale propriei personalitati, precum „Crima pentru pamint“, Caramitru a avut din partea artistilor si a publicului un mare credit. „Oricum, mai rau decit pe vremea lui Sararu nu se poate“, spuneau tinerii actori care statusera in buna parte pe tusa sub conducerea pro-pesedista. Fost ministru al Culturii, Caramitru parea sa aiba acel know-how necesar scoaterii primei scene a tarii din marasm. Chiar daca el nu a confirmat pe de-a-ntregul, nefiind capabil de revolutia pe care a facut-o la National Andrei Serban, Caramitru a facut totusi citeva mutari bune: l-a invitat pe Yuriy Kordonskiy sa monteze „Inima de ciine“, prilej cu care l-a adus pe scena Nationalului pe Victor Rebengiuc si, poate cea mai de succes initiativa, a redeschis portile „Conferintelor Teatrului National“, eveniment celebru in perioada interbelica. Personalitati din lumea culturii, a politicii, istorici si savanti vin in fiecare duminica dimineata si conferentiaza pentru publicul bucurestean. O initiativa indoielnica a directorului TNB a fost montarea „Burghezului gentilom“, o promisiune pe cit de mareata, pe atit de neacoperita, frizind bunul-gust si chiar bunul-simt. Ca actor, Caramitru se exprima pe scena Teatrului Bulandra, in „Sorry“, regia Yuriy Kordonskiy, si in „Sase personaje in cautarea unui autor“, in regia lui Liviu Ciulei. Pe scena teatrului pe care-l con-duce va aparea in „Eduard al-III-lea“ de Shakespeare, montare ce-i va apartine lui Alexandru Tocilescu.
Teatru de bulevard
Mircea Diaconu este de sase ani incoace directorul Teatrului Nottara. Un teatru situat pe Bulevadrul Magheru, cu un repertoriu pe masura, constituit in mare parte din piese bulevardiere. Putine sint spectacolele ce merita cu adevarat vazute la Nottara, printre ele numarindu-se montarile lui Petre Bokor si „Nu se stie cum“ de Pirandello, in regia lui Laszlo Bocsardi. Mircea Diaconu a deschis totusi teatrul tinerilor regizori din provincie. Prin programul „Buletin de Bucuresti“, regizori aflati la inceputul carierei sint invitati sa monteze la Nottara. Ca actor, Diaconu este foarte activ, jucind in mare parte din spectacolele de la Nottara, dar si pe marele ecran, fiind unul dintre cei mai de succes actori de film.
Floooorin Calinescuuu
Cel mai contestat director este zilele acestea Florin Calinescu. Showmanul nu s-a descurcat deloc la sefia unei institutii ce altadata a reprezentat enorm in peisajul teatral bucurestean. Teatrul Mic, desi aici pot fi vazuti Stefan Iordache, Mitica Popescu sau Valeria Seciu, ar putea fi foarte bine inchis fara sa i se simta prea mult lipsa. O serie de spectacole vii si foarte moderne se joaca la Teatrul Foarte Mic, insa acestea nu sint productii proprii, Teatrul Mic fiind pentru aceste montari doar „teatru gazda“. Ca actor, Calinescu nu a mai aparut decit in piesa „O zi din viata
lui Nicolae Ceausescu“, spectacol montat de Alexandru Tocilescu. De curind a debutat ca regizor cu ceea ce pare a fi cea mai proasta montare din Bucuresti, „Razboi cu Troia nu se face“.
Managerul femeie
Dorina Lazar este singurul manager de teatru femeie din Bucuresti, lucru ce nu a impiedicat-o sa se descurce foarte bine. Cu o bonomie dublata de o tenacitate ardeleneasca, ea conduce de ani buni corabia Teatrului Odeon: un repertoriu bun, cu spectacole in regia unor nume mari, dar si montari ale unor tineri de mare talent, cum e cazul lui Radu Afrim. Dorina Lazar joaca in multe spectacole ale teatrului pe care il conduce.
George Mihaita e un director activ, ce a avut curajul sa accepte spectacole care depasesc cu mult pretentiile unui teatru de comedie. Tompa Gabor a montat cu ceva vreme in urma „Ce zile frumoase“ de Samuel Beckett si „Ubu inlantuit“ de Alfred Jarry. Prin programul „Comedia tine la Tineri“, studenti si proaspat absolventi de teatru pot monta la sala mica a Teatrului de Comedie, facilitindu-li-se astfel afirmarea. George Mihaita joaca intr-o serie de spectacole ale Teatrului de Comedie.
Teatru non-stop
Cel mai tinar director este cel al celui mai tinar teatru: George Ivascu, directorul Teatrului Metropolis. Deschis sub semnul avangardei, nasit de regizorul David Esrig, Teatrul Metropolis se vrea un teatru al tineretului si, in plus
, un teatru deschis non-stop. Ivascu vrea ca tinerii artisti sa iasa din subsoluri, poduri si din pivnite si sa se afirme intr-un teatru adevarat, destinat lor. Desi e actor si poate fi vazut la National si la Comedie, Ivascu a afirmat ca nu va accepta sa joace in nici una dintre montarile teatrului pe care il conduce, media de virsta a actorilor fiind de dorit sa nu depaseasca 35 de ani. Teatrul Metropolis se va deschide in luna martie.
A demonstrat ca se poate
O adevarata poveste de succes vine de la Sibiu, in persoana actorului Constantin Chiriac, director al Teatrului „Radu Stanca“. Chiriac este creatorul celui mai mare festival international de teatru din Romania si conducatorul unui colectiv din ce in ce mai performant. Numai anul acesta, la Sibiu, vor putea fi vazute spectacole apartinind celor mai grele nume ale regiei romanesti: Andrei Serban, Silviu Purcarete, Tompa Gabor, Mihai Maniutiu, Alexandru Dabija.
sanitar, directorii de teatru provin din rindurile actorilor sau ale regizorilor.
Fara a fi in mod special instruiti pentru aceasta meserie, se descurca si ei cum pot. Unii mai bine, altii mai rau.
„Primul director al tarii“
Ion Caramitru este „primul director al tarii“, dat fiind faptul ca institutia pe care o conduce este cea a Teatrului National din Bucuresti. Venit dupa neagra guvernare a lui Dinu Sararu, in care spectacole de calitate au fost scoase abuziv de pe afis, alocindu-se sume monstruoase in montari megalomanice, gen „Apus de soare“, sau in piese-cult ale propriei personalitati, precum „Crima pentru pamint“, Caramitru a avut din partea artistilor si a publicului un mare credit. „Oricum, mai rau decit pe vremea lui Sararu nu se poate“, spuneau tinerii actori care statusera in buna parte pe tusa sub conducerea pro-pesedista. Fost ministru al Culturii, Caramitru parea sa aiba acel know-how necesar scoaterii primei scene a tarii din marasm. Chiar daca el nu a confirmat pe de-a-ntregul, nefiind capabil de revolutia pe care a facut-o la National Andrei Serban, Caramitru a facut totusi citeva mutari bune: l-a invitat pe Yuriy Kordonskiy sa monteze „Inima de ciine“, prilej cu care l-a adus pe scena Nationalului pe Victor Rebengiuc si, poate cea mai de succes initiativa, a redeschis portile „Conferintelor Teatrului National“, eveniment celebru in perioada interbelica. Personalitati din lumea culturii, a politicii, istorici si savanti vin in fiecare duminica dimineata si conferentiaza pentru publicul bucurestean. O initiativa indoielnica a directorului TNB a fost montarea „Burghezului gentilom“, o promisiune pe cit de mareata, pe atit de neacoperita, frizind bunul-gust si chiar bunul-simt. Ca actor, Caramitru se exprima pe scena Teatrului Bulandra, in „Sorry“, regia Yuriy Kordonskiy, si in „Sase personaje in cautarea unui autor“, in regia lui Liviu Ciulei. Pe scena teatrului pe care-l con-duce va aparea in „Eduard al-III-lea“ de Shakespeare, montare ce-i va apartine lui Alexandru Tocilescu.
Teatru de bulevard
Mircea Diaconu este de sase ani incoace directorul Teatrului Nottara. Un teatru situat pe Bulevadrul Magheru, cu un repertoriu pe masura, constituit in mare parte din piese bulevardiere. Putine sint spectacolele ce merita cu adevarat vazute la Nottara, printre ele numarindu-se montarile lui Petre Bokor si „Nu se stie cum“ de Pirandello, in regia lui Laszlo Bocsardi. Mircea Diaconu a deschis totusi teatrul tinerilor regizori din provincie. Prin programul „Buletin de Bucuresti“, regizori aflati la inceputul carierei sint invitati sa monteze la Nottara. Ca actor, Diaconu este foarte activ, jucind in mare parte din spectacolele de la Nottara, dar si pe marele ecran, fiind unul dintre cei mai de succes actori de film.
Floooorin Calinescuuu
Cel mai contestat director este zilele acestea Florin Calinescu. Showmanul nu s-a descurcat deloc la sefia unei institutii ce altadata a reprezentat enorm in peisajul teatral bucurestean. Teatrul Mic, desi aici pot fi vazuti Stefan Iordache, Mitica Popescu sau Valeria Seciu, ar putea fi foarte bine inchis fara sa i se simta prea mult lipsa. O serie de spectacole vii si foarte moderne se joaca la Teatrul Foarte Mic, insa acestea nu sint productii proprii, Teatrul Mic fiind pentru aceste montari doar „teatru gazda“. Ca actor, Calinescu nu a mai aparut decit in piesa „O zi din viata
lui Nicolae Ceausescu“, spectacol montat de Alexandru Tocilescu. De curind a debutat ca regizor cu ceea ce pare a fi cea mai proasta montare din Bucuresti, „Razboi cu Troia nu se face“.
Managerul femeie
Dorina Lazar este singurul manager de teatru femeie din Bucuresti, lucru ce nu a impiedicat-o sa se descurce foarte bine. Cu o bonomie dublata de o tenacitate ardeleneasca, ea conduce de ani buni corabia Teatrului Odeon: un repertoriu bun, cu spectacole in regia unor nume mari, dar si montari ale unor tineri de mare talent, cum e cazul lui Radu Afrim. Dorina Lazar joaca in multe spectacole ale teatrului pe care il conduce.
George Mihaita e un director activ, ce a avut curajul sa accepte spectacole care depasesc cu mult pretentiile unui teatru de comedie. Tompa Gabor a montat cu ceva vreme in urma „Ce zile frumoase“ de Samuel Beckett si „Ubu inlantuit“ de Alfred Jarry. Prin programul „Comedia tine la Tineri“, studenti si proaspat absolventi de teatru pot monta la sala mica a Teatrului de Comedie, facilitindu-li-se astfel afirmarea. George Mihaita joaca intr-o serie de spectacole ale Teatrului de Comedie.
Teatru non-stop
Cel mai tinar director este cel al celui mai tinar teatru: George Ivascu, directorul Teatrului Metropolis. Deschis sub semnul avangardei, nasit de regizorul David Esrig, Teatrul Metropolis se vrea un teatru al tineretului si, in plus
, un teatru deschis non-stop. Ivascu vrea ca tinerii artisti sa iasa din subsoluri, poduri si din pivnite si sa se afirme intr-un teatru adevarat, destinat lor. Desi e actor si poate fi vazut la National si la Comedie, Ivascu a afirmat ca nu va accepta sa joace in nici una dintre montarile teatrului pe care il conduce, media de virsta a actorilor fiind de dorit sa nu depaseasca 35 de ani. Teatrul Metropolis se va deschide in luna martie.
A demonstrat ca se poate
O adevarata poveste de succes vine de la Sibiu, in persoana actorului Constantin Chiriac, director al Teatrului „Radu Stanca“. Chiriac este creatorul celui mai mare festival international de teatru din Romania si conducatorul unui colectiv din ce in ce mai performant. Numai anul acesta, la Sibiu, vor putea fi vazute spectacole apartinind celor mai grele nume ale regiei romanesti: Andrei Serban, Silviu Purcarete, Tompa Gabor, Mihai Maniutiu, Alexandru Dabija.
Cristian Tudor Popescu, noul preşedinte al Clubului Român de Presă
irectorul cotidianului Gândul, Cristian Tudor Popescu, a fost ales preşedinte al Clubului Roman de Presă. El a fost şi singurul candidat la şefia CRP şi va ocupa fotoliul timp
de un an.
Cristian Tudor Popescu a fost votat de 113 membrii, 16 au votat împotrivă iar 8 au fost indecişi. Directorul cotidianului Gândul a afirmat că un obiectiv important, în noul său mandat, este adoptarea unui document al Clubului Român de Presă, care reglementează relaţia patronilor media cu editorii şi jurnaliştii.
Membrii Clubului au mai decis ca organizaţia jurnaliştilor să se despartă de cea a patronatelor, tocmai pentru a spori independenţa jurnaliştilor.
de un an.
Cristian Tudor Popescu a fost votat de 113 membrii, 16 au votat împotrivă iar 8 au fost indecişi. Directorul cotidianului Gândul a afirmat că un obiectiv important, în noul său mandat, este adoptarea unui document al Clubului Român de Presă, care reglementează relaţia patronilor media cu editorii şi jurnaliştii.
Membrii Clubului au mai decis ca organizaţia jurnaliştilor să se despartă de cea a patronatelor, tocmai pentru a spori independenţa jurnaliştilor.
O "Biografie" exemplara
O neasteptata, splendida Biografie a lui Constantin Brancusi scoate, la Editura Artemis, Alexandru Buican. Marturisesc ca nu stiam nimic despre autor; aflu de pe coperta a patra a masivului volum ca Domnia-Sa "a publicat piese de teatru, eseuri si articole, iar din luna februarie a anului 2000, traind la New-York si frecventand faimoasa institutie de cultura care este NEW-YORK PUBLIC LIBRARY, s-a dedicat investigarii multor mii de pagini
de memorialistica" privitoare la sculptorul roman. Surpriza - benefica - este cu atat mai mare cu cat lucrarea nu apartine unuia din "brancusologii" mai mult sau mai putin consacrati, ci unuia aproape necunoscut in spatiul unor astfel de intreprinderi. (Dar - pastrand, desigur, proportiile - nici G. Calinescu, la vremea redactarii "Vietii lui Mihai Eminescu", nu facea figura unui "specialist" in avatarurile existentiale si estetice ale creatorului "Odei in metru antic").
Prima impresie dupa lectura Biografiei este de exhaustivitate. Pare ca nimic nu scapa biografului in privinta subiectului sau: de la nasterea si copilaria in Hobita si pana la moartea sa din iarna lui 1957, la Paris, Brancusi e insotit pas cu pas, cu un impresionant bagaj documentar, de Alexandru Buican (numai "Notele" - 998! - si "Bibliografia" insumeaza la finalul cartii 50 de pagini). Structurate cronologic, capitolele urmaresc cu acribie toate fazele evolutiei artistice brancusiene (etapa bucuresteana, cea petrecuta in atelierul lui Rodin, "drumul cel lung" al consacrarii pariziene si cel, mai scurt, al faimei americane), toate aventurile sentimentale, toate prieteniile cu celebritatile epocii, generozitatile si idiosincraziile proprii unui geniu, epopeea realizarii ansamblului de la Tirgu-Jiu etc., totul intr-un stil
a carui sobrietate nu impiedeca o lectura alerta, proprie "best-seller"-urilor. Mai mult, autorul nu ezita sa riste, in mici eseuri risipite ici-colo, judecati socio-culturale asupra fizionomiei taranului ori intectualului roman de la inceputul secolului XX, avand insa mereu grija sa le aduca in matca temei sale. Scurt spus, o carte pe care, incepand-o, n-o mai poti lasa din mana.
de memorialistica" privitoare la sculptorul roman. Surpriza - benefica - este cu atat mai mare cu cat lucrarea nu apartine unuia din "brancusologii" mai mult sau mai putin consacrati, ci unuia aproape necunoscut in spatiul unor astfel de intreprinderi. (Dar - pastrand, desigur, proportiile - nici G. Calinescu, la vremea redactarii "Vietii lui Mihai Eminescu", nu facea figura unui "specialist" in avatarurile existentiale si estetice ale creatorului "Odei in metru antic").
Prima impresie dupa lectura Biografiei este de exhaustivitate. Pare ca nimic nu scapa biografului in privinta subiectului sau: de la nasterea si copilaria in Hobita si pana la moartea sa din iarna lui 1957, la Paris, Brancusi e insotit pas cu pas, cu un impresionant bagaj documentar, de Alexandru Buican (numai "Notele" - 998! - si "Bibliografia" insumeaza la finalul cartii 50 de pagini). Structurate cronologic, capitolele urmaresc cu acribie toate fazele evolutiei artistice brancusiene (etapa bucuresteana, cea petrecuta in atelierul lui Rodin, "drumul cel lung" al consacrarii pariziene si cel, mai scurt, al faimei americane), toate aventurile sentimentale, toate prieteniile cu celebritatile epocii, generozitatile si idiosincraziile proprii unui geniu, epopeea realizarii ansamblului de la Tirgu-Jiu etc., totul intr-un stil
a carui sobrietate nu impiedeca o lectura alerta, proprie "best-seller"-urilor. Mai mult, autorul nu ezita sa riste, in mici eseuri risipite ici-colo, judecati socio-culturale asupra fizionomiei taranului ori intectualului roman de la inceputul secolului XX, avand insa mereu grija sa le aduca in matca temei sale. Scurt spus, o carte pe care, incepand-o, n-o mai poti lasa din mana.
Herta Muller:"Nu scriu pentru Nobel"
ineri seara, scriitoarea germana de origine romana Herta Müller a facut neincapatoare sala de la parterul Institutului Cultural Roman.
Autoarea, de doua ori nominalizata la Premiul Nobel pentru literatura, a citit, impreuna cu traducatoarea ei in limba romana, Nora Iuga, poezii din cel mai recent volum aparut in Romania, la Editura Vinea: "Im Haarknoten wohnt eine Dame/In coc locuieste o dama" (2006), dar si din "Este sau nu este Ion" (2005), publicat la Polirom.
Publicul a ascultat poeziile atat in varianta germana, cu taieturile din ziare ale Hertei Muller, cat si in traducerea romana, asa cum apareau in volumul de la Vinea.
EVZ: De ce v-ati lucrat volumele de poezie cu foarfeca in mana?
Herta Muller: Asa m-am obisnuit. Am inceput sa fac asta, in loc sa trimit vederi cand am fost plecata. Atunci am pus pe foi albe cuvinte taiate din ziar, niste texte foarte scurte, pe care le-am trimis la prieteni.
Dupa aceea am inceput sa fac asta pentru mine, acasa. Mi-am cumparat dulapioare si am asezat cuvintele alfabetic. Din nevoia de a lucra mai simplu, pana la urma am avut un atelier. Am inceput asa de peste zece ani si acum, pur si simplu, face parte din munca mea. E nici mai mult, nici mai putin decat un fel de a scrie.
Va feriti de spectacolul mediatic? De ce?
Nu e profesia mea. Eu scriu, nu sunt artist de circ, nici actor de cinema sau de teatru. Am o profesie care necesita singuratate, sa stau cu mine la o masa, cu o hartie. La restul nu fac fata, nici n-am de ce...
Aveti vreo nostalgie acum legata de Romania?
Nu e cuvantul potrivit "nostalgie". De multe ori ma intreb de ce un numar mare de persoane au parasit tara asta. Au dat din mana ceva sigur, ce pentru altii e de la sine inteles: sa fii acasa. Eu nu sunt nostalgica, dar ma preocupa ca n-au plecat cei mai prosti, mai imorali, ci au ramas aia.
Biografia mea a fost tot atat de valabila ca biografia lui Ceausescu, dar eu a trebuit sa o iau din loc, iar el a fost stapanul peste tot si peste toate. Astea sunt niste nedreptati ale caror urmari raman, nu le poti face sa dispara. Cel mai tragic e ca au murit multi si dupa ce a cazut dictatura, ei nu invie. Iar asta ma enerveaza.
Premiul Nobel pentru literatura v-ar compensa o parte din problemele pe care vi le-a creat dictatura?
Nici nu ma preocupa. In Romania intotdeauna sunt intrebata de acest premiu. Nu eu m-am propus, eu nu scriu pentru asta. Ce este Nobelul?
E un premiu literar foarte obisnuit, nu e ceva supranatural, tine de un juriu. Ce deosebeste acest premiu de altele e doar suma mare de bani. Nu as fi alta persoana daca il primesc sau nu-l primesc.
Dar scriitorul german Gunter Grass, laureat cu Nobel, a gresit ca nu a marturisit povestea lui cu Waffen-SS?
A gresit foarte mult. A tacea in acest mod in atatea situatii, cand s-a expus foarte des si pe tema asta, nespunand ce este cu el, este echivalent cu minciuna. Ma deranjeaza foarte mult si nu numai pe mine.
Cred ca a pierdut foarte mult public in Germania, dar si in Polonia, si in Israel. El s-a straduit mult sa arate integritate morala si s-a amestecat foarte mult in discutiile politice in Germania. Si-a creat o imagine de om foarte corect. La urma, s-a dovedit ca nu-i chiar asa.
Ce autori romani contemporani cititi si va plac cel mai mult?
Cunosc mai multi, dar scriitorul meu preferat este Gellu Naum, ale carui texte le ador. Dupa el, inca n-am intalnit pe nimeni care sa ma incante asa de mult. La el am admirat si integritatea umana, combinatia intre demnitate si valoare artistica.
Aprobati frica germanilor de o invazie a romanilor acum, cand am intrat in UE?
Pot sa inteleg ca fiecaruia ii e frica de celalalt. Piata este destul de ingramadita, modul de productie nu se simplifica, ci se complica foarte mult. Ramuri industriale germane se muta in tari ca Polonia, Romania, China, unde e mai ieftin.
In Germania, toate astea au urmari, chiar e un mic dezastru. Ce sa faci, asa trebuie sa fie, lumea se dezvolta si Romania are dreptul sa-si primeasca libertatea si posibilitatile pe piata internationala.
CARTE DE VIZITA
Exilul a consacrat-o
Asemenea celorlalti tineri scriitori germani din Romania cu care a facut parte din Aktionsgruppe Banat, Herta Muller a plecat din tara in 1987. Scriitoarea, nascuta in 1953, a ales exilul in Germania dupa ani intregi de hartuire politica, care i-au adus interdictia de a mai publica in tara.
Ajunsa in Occident, ea a publicat peste 20 de volume care i-au adus distinctii literare importante, cum ar fi Premiul "Franz Kafka" sau pe cele ale oraselor Graz si Bremen.
Autoarea isi dedica "Animalul inimii", publicat la Polirom si premiat cu International IMPAC Dublin Literary Award, "prietenilor mei romani care au fost ucisi in timpul regimului Ceausescu".
Autoarea, de doua ori nominalizata la Premiul Nobel pentru literatura, a citit, impreuna cu traducatoarea ei in limba romana, Nora Iuga, poezii din cel mai recent volum aparut in Romania, la Editura Vinea: "Im Haarknoten wohnt eine Dame/In coc locuieste o dama" (2006), dar si din "Este sau nu este Ion" (2005), publicat la Polirom.
Publicul a ascultat poeziile atat in varianta germana, cu taieturile din ziare ale Hertei Muller, cat si in traducerea romana, asa cum apareau in volumul de la Vinea.
EVZ: De ce v-ati lucrat volumele de poezie cu foarfeca in mana?
Herta Muller: Asa m-am obisnuit. Am inceput sa fac asta, in loc sa trimit vederi cand am fost plecata. Atunci am pus pe foi albe cuvinte taiate din ziar, niste texte foarte scurte, pe care le-am trimis la prieteni.
Dupa aceea am inceput sa fac asta pentru mine, acasa. Mi-am cumparat dulapioare si am asezat cuvintele alfabetic. Din nevoia de a lucra mai simplu, pana la urma am avut un atelier. Am inceput asa de peste zece ani si acum, pur si simplu, face parte din munca mea. E nici mai mult, nici mai putin decat un fel de a scrie.
Va feriti de spectacolul mediatic? De ce?
Nu e profesia mea. Eu scriu, nu sunt artist de circ, nici actor de cinema sau de teatru. Am o profesie care necesita singuratate, sa stau cu mine la o masa, cu o hartie. La restul nu fac fata, nici n-am de ce...
Aveti vreo nostalgie acum legata de Romania?
Nu e cuvantul potrivit "nostalgie". De multe ori ma intreb de ce un numar mare de persoane au parasit tara asta. Au dat din mana ceva sigur, ce pentru altii e de la sine inteles: sa fii acasa. Eu nu sunt nostalgica, dar ma preocupa ca n-au plecat cei mai prosti, mai imorali, ci au ramas aia.
Biografia mea a fost tot atat de valabila ca biografia lui Ceausescu, dar eu a trebuit sa o iau din loc, iar el a fost stapanul peste tot si peste toate. Astea sunt niste nedreptati ale caror urmari raman, nu le poti face sa dispara. Cel mai tragic e ca au murit multi si dupa ce a cazut dictatura, ei nu invie. Iar asta ma enerveaza.
Premiul Nobel pentru literatura v-ar compensa o parte din problemele pe care vi le-a creat dictatura?
Nici nu ma preocupa. In Romania intotdeauna sunt intrebata de acest premiu. Nu eu m-am propus, eu nu scriu pentru asta. Ce este Nobelul?
E un premiu literar foarte obisnuit, nu e ceva supranatural, tine de un juriu. Ce deosebeste acest premiu de altele e doar suma mare de bani. Nu as fi alta persoana daca il primesc sau nu-l primesc.
Dar scriitorul german Gunter Grass, laureat cu Nobel, a gresit ca nu a marturisit povestea lui cu Waffen-SS?
A gresit foarte mult. A tacea in acest mod in atatea situatii, cand s-a expus foarte des si pe tema asta, nespunand ce este cu el, este echivalent cu minciuna. Ma deranjeaza foarte mult si nu numai pe mine.
Cred ca a pierdut foarte mult public in Germania, dar si in Polonia, si in Israel. El s-a straduit mult sa arate integritate morala si s-a amestecat foarte mult in discutiile politice in Germania. Si-a creat o imagine de om foarte corect. La urma, s-a dovedit ca nu-i chiar asa.
Ce autori romani contemporani cititi si va plac cel mai mult?
Cunosc mai multi, dar scriitorul meu preferat este Gellu Naum, ale carui texte le ador. Dupa el, inca n-am intalnit pe nimeni care sa ma incante asa de mult. La el am admirat si integritatea umana, combinatia intre demnitate si valoare artistica.
Aprobati frica germanilor de o invazie a romanilor acum, cand am intrat in UE?
Pot sa inteleg ca fiecaruia ii e frica de celalalt. Piata este destul de ingramadita, modul de productie nu se simplifica, ci se complica foarte mult. Ramuri industriale germane se muta in tari ca Polonia, Romania, China, unde e mai ieftin.
In Germania, toate astea au urmari, chiar e un mic dezastru. Ce sa faci, asa trebuie sa fie, lumea se dezvolta si Romania are dreptul sa-si primeasca libertatea si posibilitatile pe piata internationala.
CARTE DE VIZITA
Exilul a consacrat-o
Asemenea celorlalti tineri scriitori germani din Romania cu care a facut parte din Aktionsgruppe Banat, Herta Muller a plecat din tara in 1987. Scriitoarea, nascuta in 1953, a ales exilul in Germania dupa ani intregi de hartuire politica, care i-au adus interdictia de a mai publica in tara.
Ajunsa in Occident, ea a publicat peste 20 de volume care i-au adus distinctii literare importante, cum ar fi Premiul "Franz Kafka" sau pe cele ale oraselor Graz si Bremen.
Autoarea isi dedica "Animalul inimii", publicat la Polirom si premiat cu International IMPAC Dublin Literary Award, "prietenilor mei romani care au fost ucisi in timpul regimului Ceausescu".
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
