joi, 19 februarie 2009

Sediul TNB pus in pericol de fisuri si instalatiile anti-incediu

Teatrul National din Bucuresti "I.L. Caragiale" (TNB) a inceput demersurile de realizare a unor expertize si a unui studiu de fezabilitate in vederea reabilitarii cladirii din centrul Bucurestiului in care-si desfasoara activitatea, in acest sens urmand sa fie utilizata o suma de 27,2 milioane euro.

Ministerul Culturii si Cultelor (MCC) a anuntat anul trecut ca va reabilita 23 de institutii culturale de importanta nationala din subordinea sa, printre care si TNB, printr-un imprumut de 250 de milioane euro accesat de statul roman la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Pentru lucrarile de reabilitare a Teatrului National, MCC a anuntat o finantare de 27,2 milioane euro.

In acest sens, arhitectul Romeo Belea, unul dintre autorii proiectului initial al Teatrului National din Bucuresti, a fost desemnat sa se ocupe de realizarea studiului de fezabilitate pentru intreaga cladire, pe baza unor expertize.

"Suntem intr-o faza preliminara studiului de fezabilitate, pe care o sa-l incepem in circa doua-trei saptamani. Deocamdata am realizat trei expertize cu privire la structura de rezistenta a cladirii si la instalatiile antiincendiu, urmand sa mai facem patru astfel de studii pentru celelalte tipuri de instalatii si mecanisme din Teatrul National", a declarat pentru Mediafax arhitectul Romeo Belea. El a precizat ca estimeaza ca pana la sfarsitul acestui an se va finaliza studiul de fezabilitate cu privire la TNB si ar putea fi demarat proiectul tehnic de reabilitare a cladirii. "Nu cred ca este posibil ca lucrarile de reabilitare efectiva a Teatrului National sa inceapa in acest an, pentru ca este vorba de o cladire mare pentru care trebuie sa se faca studiul de fezabilitate si proiectul tehnic de reabilitare fizica a cladirii. In plus
, sunt foarte multe proceduri birocratice pentru care trebuie sa respectam anumite termene", a precizat Romeo Belea.

Pe de alta parte, Ion Caramitru, directorul TNB, spune ca obiectivul principal este "securizarea cladirii".

"Sunt fisuri la cladirea Teatrului National. Este o cladire foarte grea, foarte inalta, cu goluri interne. Dupa incendiul din 1977, care a distrus complet Sala Mare, Ceausescu a dispus repararea si completarea constructiei propriu-zise. Astfel, teatrul a fost inaltat, in jurul cladirii s-au construit aripi noi, s-a marit Sala Mare. S-au adaugat sute de tone de greutate peste constructia initiala. Ulterior, cladirea s-a deplasat, insa nimeni nu a mai reparat-o", a declarat pentru Mediafax Ion Caramitru.

O alta problema a imobilului este instalatia antiincendiu, cladirea neputand fi foarte bine supravegheata. "Instalatia de incendiu este relativ pusa la punct, in sensul ca noi ne-am ocupat de acest aspect. Nenorocirea este insa ca in cladire isi desfasoara activitatea, in afara de TNB, mai multe institutii, printre care Opereta, Centrul National al Dansului, galerii de arta sau restaurante. TNB este capusat de aceste institutii, care au propriile sisteme
antiincendiu, fapt pentru care pompierii ni se plang ca nu pot sa supravegheze cladirea in tot perimetrul sau", a explicat Ion Caramitru.

Nevoia unui bun sistem de prevenire a incendiilor a fost repusa pe tapet de focul izbucnit in 2005 la Sala Studio din TNB, unde functiona Teatrul National de Opereta "Ion Dacian". In prezent, aceasta sala este in reparatii. Ea va reveni in folosinta Teatrului National de indata ce Opereta se va muta in fostul sediu al Senatului, Sala Omnia, care va fi reabilitata si adaptata potrivit cerintelor unui teatru de opereta, cu fonduri de la MCC.

Proiectarea cladirii TNB din Piata Universitatii a inceput in 1963, insa Teatrul National a inceput sa functioneze in acest sediu zece ani mai tarziu, fiind inaugurate pe rand trei sali: Sala Mare, Sala Studio si Sala Atelier.