Şase sau şapte ţări din UE sunt dispuse să accepte prizonieri de la Guantanamo, spune Portugalia

Cel puţin şase sau şapte ţări din UE sunt dispuse să primească prizonieri de la Guantanamo, pentru a-l ajuta pe preşedintele american Barack Obama să închidă acest centru de detenţie, a declarat luni ministrul portughez de externe, Luis Amado, relatează AFP.

"În acest moment, cel puţin şase sau şapte state sunt disponibile", a spus ministrul, pentru cotidianul Publico, apărut în ziua în care această chestiune va fi dezbătută pentru prima dată
la o reuniune a miniştrilor europeni de externe, la Bruxelles.

"Vrem un cadru multilateral, care să permită apoi statelor să dezvolte iniţiative conform orientărilor lor", a mai spus Amado.

Ministrul a subliniat că "a existat o colaborare între un consulat juridic al Departamentului de Stat, experţi europeni şi coordonatorul politicilor antiterorism UE, pentru a se permite clarificarea orientării politice a UE.

Portugalia este prima
ţară din UE care s-a declarat dispusă să primească prizonieri de la Guantanamo.

Noul preşedinte al Statelor Unite, Barack Obama, a ordonat săptămâna aceasta închiderea controversatei închisori de la Guantanamo unde sunt deţinuţi prizonieri din războiul împotriva terorismului, o decizie ce pune destule dificultăţi în a fi aplicată şi de aceea SUA au cerut ajutorul altor state. Obama trebuie să găsească ţări dispuse să-i primească pe cei circa 245 de deţinuţi care au mai rămas la Guantanamo. Preşedintele american a mai ordonat CIA să-şi închidă închisorile secrete din străinătate, un subiect sensibil pentru România, care a fost acuzată că a găzduit o astfel de facilitate.

Închisoarea Guantanamo, celebră pentru metodele agresive de interogare, este văzută de UE ca o pată pentru Statele Unite în ceea ce priveşte respectarea drepturilor omului. De la deschiderea închisorii, în 2002, la Guantanamo au fost deţinuţi peste 750 de prizonieri din toată lumea, majoritatea fără a fi judecaţi.

Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, le-a cerut, de altfel, vineri, statelor din UE să primească prizonieri de la Guantanamo, pentru a-l ajuta pe Barack Obama, după anunţarea închiderii acestui centru de detenţie. "Cred că, fireşte, trebuie să ne ajutăm prietenii americani să rezolve problema" preluând unii dintre prizonieri, "Oricum, există cel puţin două state - Spania şi Portugalia - care au făcut deja propuneri în acest sens", a spus el. "Cred că statele din UE - este decizia lor, fireşte - ar putea face un efort pentru a ajuta Statele Unite să rezolve problema", a declarat Barroso.

Chestiunea unui eventual gest al statelor europene, sub forma găzduirii de prizonieri, va fi dezbătută pentru prima dată luni, însă nu se aşteaptă o decizie imediată, pentru că multe dintre statele membre sunt reticente. De pildă, Austria a exclus vineri varianta primirii de prizonieri. "Cine provoacă o problemă, trebuie să o şi rezolve. Dacă este vorba despre cetăţeni nevinovaţi, nu există niciun motiv să nu li se permită să-şi construiască un viitor în Statele Unite", a declarat ministrul austriac de externe, Michael Spindelegger.

Portugalia este prima ţară din UE care le-a cerut partenerilor europeni să primească prizonieri, Spania a promis că va analiza chestiunea, iar Franţa s-a declarat dispusă să examineze cererile "de la caz la caz". Germania este divizată în această problemă, în timp ce Suedia, Danemarca şi Olanda au spus deja, în decembrie, că nu vor prelua prizonieri.

Potrivit Reuters, revista Der Spiegel a scris sâmbătă că Franţa are un plan prin care ţările Uniunii Europene ar urma să accepte 60 de deţinuţi de la Guantanamo. Parisul ar fi trimis deja acest plan ţărilor europene pentru a-l studia până la reuniunea de luni a miniştrilor de externe. Cei 60 de deţinuţi pe care Franţa propune UE să-i găzduiască sunt declaraţi nevinovaţi, dar ar risca să fie torturaţi dacă ar fi trimişi în ţările de origine, potrivit Der Spiegel. Planul francez propune fiecărei ţări UE să decidă singură dacă vrea sau nu să preia deţinuţi de la Guantanamo şi în caz că da, să precizeze câţi. Şi alte state, care nu fac parte din UE, dar au relaţii strânse cu blocul
european, cum ar fi Norvegia şi Elveţia, ar urma să fie contactate pe această temă.

În ceea ce priveşte România, solicitările NewsIn adresate Ministerului de Externe pentru a afla ce poziţie va avea Bucureştiul în privinţa eventualei primiri de prizonieri de la Guantanamo au rămas, deocamdată, fără răspuns.

Potrivit cotidianului Le Figaro, Polonia şi România, bănuite că au permis spionajului american să intrerogheze pe teritoriile lor presupuşi membri al-Qaida, se numără printre ţările cel mai puţin dispuse să primească prizonieri. Odată cu instalarea lui Obama la Casa
Albă şi închiderea Guantanamo, un trecut stânjenitor pentru o parte a Europei ar putea ieşi la iveală la fel ca şi dosarele comprimiţătoare ale preşedinţiei Bush, scrie luni Le Figaro.