Apocalipsa de catifea

zi, la ora 11.23, primul fascicul accelerat de gigantica maşinărie de la Geneva îşi încheia cu succes traseul, după un singur incident minor, şi destupa sticle cu şampanie. Al doilea fascicul a avut aceeaşi soartă norocoasă, în jurul orei 16.00.

Ieri dimineaţă, camerele video şi privirile din toată lumea au fost aţintite spre graniţa dintre Franţa şi Elveţia, în aşteptarea inaugurării acceleratorului de particule LHC (Large Hadron Collider). Prilej de teamă pentru adepţii teoriilor apocaliptice şi de exaltare pentru pasionaţii de ştiinţă din întreaga lume, debutul proiectului aflat în grija Laboratorului European pentru Fizica Particulelor (CERN) s-a dovedit a fi un succes.
“Ne confruntăm cu două emoţii: satisfacţia finalizării unei sarcini măreţe şi speranţa că vom realiza descoperiri importante”, a descris Robert Aymar, directorul general CERN, starea de spirit pe care cei aproape 10.000 de cercetători implicaţi în proiect au avut-o înainte de inaugurare.

La 10.32, ora României, un fascicul de protoni a fost trimis prin tunelul circular de 27 de kilometri în sensul acelor de ceasornic. Din loc în loc, fasciculul a fost oprit, pentru a i se corecta direcţia de înaintare. I-a luat însă mai puţin de o oră să parcurgă întreg circuitul, astfel că la 11.25, două puncte albe au clipit pe ecranul unui calculator, semnalând că protonii au trecut testul cu brio. În camera de control a laboratorului CERN s-au auzit imediat uralele şi strigătele de bucurie ale celor prezenţi, scrie “The Guardian”. Mulţi dintre cercetătorii implicaţi în proiect n-au ieşit însă din birourile lor să ciocnească un pahar de şampanie din cauza mulţimii de jurnalişti.
“Cercetătorii stau în birourile lor, fiindcă le-au făcut loc jurnaliştilor care au invadat instituţia, în număr de peste 250. Au lăsat festivităţile de deschidere şi de ciocnire a paharelor de şampanie pe seama invitaţilor”, a povestit, ieri, pentru Cotidianul, în jurul orei 15.30, Mircea Penţia, cercetător asociat la CERN. Asta pentru că sunt concentraţi strict asupra muncii pe care o au în faţă: “Când se va da drumul la ciocniri, va fi o competiţie între cele patru experimente, în special între ATLAS şi CMS: care dintre ele va fi prima ce va descoperi bozonul Higgs?”, a precizat fizicianul român.
Bucuria turei complete făcute de primul fascicul a fost însă umbrită, după câteva zeci de minute, de vestea unui incident minor survenit la sistemul criogenic al acceleratorului, a notat “The Guardian”. Răcirea este esenţială pentru funcţionarea LHC, deoarece magneţii superconductori pe care îi are funcţionează la o temperatură de circa minus 271 de grade Celsius. Totuşi, inginerii au dat asigurări că nu s-a petrecut nimic grav, astfel că la ora 15.48 un al doilea fascicul a fost trimis prin tunel în direcţia opusă, ajungând teafăr la destinaţie în jurul orei 16.00, după cum ne-a confirmat prof. dr. Mihai Petrovici, de la Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară din Măgurele.
“Panică născocită în România”
La rândul lor, cercetătorii români de la Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară din Măgurele, parteneri ai experimentului LHC, au urmărit cu sufletul la gură videoconferinţa transmisă de CERN de la primele ore ale dimineţii, în cadrul căreia s-au transmis în direct rezultatele testului. “Testele au fost făcute cu succes, noi deja am primit primele rezultate de la colaborarea în care suntem implicaţi, proiectul ALICE, care demonstrează că fasciculul (n.r. - primul dintre ele) a fost introdus, perfect ţinut sub control”, ne-a declarat, ieri, în jurul orei 16.00, Mihai Petrovici, coordonatorul echipei din cadrul Departamentului de Fizică Hadronică de la Institut.
Cât despre panica apocaliptică stârnită cu câteva zile înainte de lansarea acceleratorului, Mihai Petrovici nu-i găseşte nici o justificare. “Această panică a fost născocită în România, ca întotdeauna cu intensitate mult mai mare
. Problema este că în România, până acum, nu s-a făcut absolut deloc publicitate legată de implicarea noastră în activităţile de la CERN, de rezultatele cercetării ş.a.m.d.”, explică el, demontând riscul apocaliptic al ciocnirilor: “Pe secundă, la nivelul universului, se întâmplă mai mult de un milion de milioane de asemenea ciocniri pe cât se vor realiza pe durata de funcţionare a acceleratorului”.
Motoare turate la maxim abia în 2009
Experimentele propriu-zise de la LHC vor lua startul abia pe 21 octombrie. Fasciculele vor fi trimise atunci simultan în cele două direcţii, la o viteză apropiată de cea a luminii (300.000 de kilometri pe secundă) pentru a se realiza ciocniri ale particulelor, cu scopul de a fi generate “noi particule şi procese, în prezent prevăzute doar teoretic în literatura de specialitate”, aşa cum a subliniat Mircea Penţia. Mai mult, acceleratorul va funcţiona la capacitate maximă abia în 2009, ceea ce înseamnă că va mai dura până când cercetătorii îşi vor putea evalua ipotezele, precum existenţa bozonului Higgs (responsabil cu masa corpurilor) şi a altor dimensiuni spaţiale în afară de cele patru acceptate în prezent, posibilitatea apariţiei unor găuri negre în miniatură şi validitatea aşa-numitei teorii a suprasimetriei, care asociază oricărei particule o antiparticulă.
O serie de mici explozii produse
în tinereţe cu ajutorul unor truse rudimentare de chimie au stat la baza pasiunii pentru ştiinţă a inginerului Lyn Evans, cel care s-a ocupat de construirea acceleratorului LHC.