sâmbătă, 19 septembrie 2009

Ne-ati scris, am sesizat autoritatile

Drumuri inchise, autoritati nepasatoare. In comuna noastra, primarul, Litoiu Constantin, autorizeaza desfiintarea unor drumuri care dateaza inca de pe vremea lui Cuza Voda. Ne-am plans Consiliului Judetean Valcea, care a trimis un delegat, insa problema noastra a ramas fara rezolvare. Am fotografiat drumurile distruse, am facut o plangere si am trimis toate documentele domnului Octav Cozmanca. Nici acesta n-a fost impresionat de situatia noastra. De cinci luni nu am primit nici un raspuns si drumurile noastre continua sa se inchida. (Ana Dragu, sat Lacusteni de Sus, comuna Zatranu, judetul Valcea). Spaga de la granita. In 14 august am plecat din Torino spre Ploiesti cu autocarul cu nr. de inmatriculare SB-02-CSP. Am achitat costul transportului, in valoare de 175 de dolari. Majoritatea pasagerilor aveau foaie albastra de transport emisa de Consulatul Romaniei de la Milano. Inainte de a ajunge la granita cu Romania, unul dintre soferii care coordona autocarul ne-a spus ca sunt probleme la vama si trebuie sa-i dam cate 100 de euro fiecare. Acesta mi-a smuls banii din mana si a strans de la toti pasagerii vreo 600 de euro. Pentru mine, 100 de euro inseamna pensia pe doua luni. Nu inteleg de ce ni s-a cerut aceasta suma, de vreme ce aveam actele in regula si transportul platit. (Ivan Petre, Bd. Republicii nr. 151, Bl. 9-D2, ap. 17, et. 5, Ploiesti). Nu ne desfiintati scoala din sat. In satul nostru exista o scoala generala care, pana in anul scolar 2001-2002, avea ciclul primar si gimnazial. Dupa incheierea anului scolar amintit am auzit, din surse neoficiale, ca s-ar desfiinta clasele V-VIII. Copiii nostri urmeaza sa frecventeze o scoala aflata la vreo 6 kilometri distanta si ni se pare nedrept. Scoala din sat a fost construita de parintii nostri, are curent electric si caldura. Sunt conditii excelente pentru desfasurarea orelor. Nu avem profesori calificati, dar avem suplinitori care-si dau toata silinta si copiii invata carte. Am fi foarte dezamagiti daca scoala s-ar desfiinta. (Anisca Moldovan, sat Orosfaia, comuna Milas, Bistrita-Nasaud). Nu am primit actul solicitat de la Arhivele Nationale. In 22 iulie anul acesta, m-am adresat Arhivelor Nationale ale Statului in vederea eliberarii unui act din care sa reiasa bunurile pe care le-au detinut parintii mei in fostul judet Caliacra, ramas Bulgariei. Tatal meu, Mirea Stefan, a locuit in comuna Vulturesti, satul Idoiscuis. In 1940 am fost deportati in judetul Constanta, comuna Valea Neagra (actualmente Lumina). Legea nr. 9/1998 precizeaza ca cei care au fost prejudiciati de pe urma deportarii pot beneficia de compensatii. Nici pana astazi nu am primit actul solicitat de la Arhivele Nationale pentru a putea intra in posesia despagubirilor. (Rada Craiasu, Calea Tg. Jiului nr. 9, bl. 6, scara 2, ap. 3, Drobeta-Turnu Severin).