FMI: Presiunile populiste, marele test pentru autoritati

Economia romaneasca ar putea mentine un ritm anual de crestere de 5% pe termen mediu, conditionat de accelerarea dinamicii productivitatii si de acumularea de capital, care sa devina un motor al cresterii, considera Fondul Monetar International (FMI) in raportul de evaluare pe 2002
a situatiei macroeconomice a Romaniei.
Potrivit prognozelor FMI, Produsul Intern Brut ar putea creste in acest an cu 4,9%, ajungand la circa 51,4 miliarde de dolari. In 2006, Romania ar urma sa inregistreze un PIB de peste 67 miliarde de dolari.
Contributia anuala a investitiilor la cresterea economica ar trebui sa ajunga la circa 2,5% in urmatorii trei ani, in conditiile in care in perioada 1992-2001 a fost de numai 0,4%. Sporirea productivitatii este conditionata de imbunatatiri la nivel institutional, management mai eficient si acumulari de capital uman.
Potrivit FMI, cresterea din acest an a productiei industriale si a exporturilor reprezinta premise bune pentru mentinerea ritmului anual de crestere economica la un nivel de 5%.
Anul acesta, Romania ar putea exporta de peste 14,5 miliarde de dolari, urmand ca in 2006 sa ajunga la 18,6 miliarde de dolari. Prognozele arata ca aceasta tendinta va fi urmata si de importuri, care vor creste de la circa 17,7 miliarde de dolari in 2003, la peste 22,5 miliarde in 2006, ceea ce va insemna ca Romania sa inregistreze deficite comerciale de pana la patru miliarde de dolari in 2006.

Atentie la politica fiscala
Conducerea Fondului le-a pus in vedere autoritatilor ca ar putea fi necesare constrangeri fiscale suplimentare in cazul unei cresteri a intrarilor de capital strain, pentru a preveni o presiune puternica in directia aprecierii leului, si o deteriorare a contului curent. "Asfel de evolutii ar pune Romania intr-o situatie vulnerabila la o explozie a consumului, la alocari necorespunzatoare a resurselor si, in cele din urma, la fuga investitiilor atat de necesare", se arata in raportul de evaluare al FMI.
Tot surubul fiscal va trebui strans in cazul in care autoritatile nu vor reusi sa controleze efectele majorarii de la 1 ianuarie a salariului minim pe economie. Primele vizate la taierea de cheltuieli vor fi diferite subventii.
Potrivit prognozelor FMI, intrarile de transferuri curente ar urma sa-si mentina tendinta de crestere, de la 1,3 miliarde de dolari in 2003 la 1,6 miliarde in 2006. De asemenea, investitiile directe si transferurile de capital ar putea ajunge de la 1,6 miliarde de dolari anul acesta la peste 2,1 miliarde in 2006.
FMI sustine ca stabilitatea macroeconomica pe termen mediu nu poate fi mentinuta decat printr-o politica "viguroasa" de eliminare a pierderilor in sectorul intreprinderilor de stat si prin mentinerea unui deficit bugetar strans. Expertii Fondului sunt ingrijorati de faptul ca programul Romaniei de preaderare la UE nu include masuri clare de reducere a pierderilor in sectorul de stat si in particular in sectorul energetic.

Cresterea e la pachet cu reforma
Autoritatile trebuie sa grabeasca privatizarea si sa impuna o disciplina financiara stricta in intreprinderile de stat pentru a elibera resursele necesare dezvoltarii sectorului privat, considera expertii FMI. De asemenea, este nevoie de eforturi "mai viguroase" pentru imbunatatirea climatului de afaceri. Conducerea Fondului recomanda ca proiectiile fiscale pe termen mediu sa se bazeze pe ipoteze mai conservatoare pentru a fi evitate recificari dureroase in cazul in care asteptarile nu se confirma.

Sa mai scada CAS, dar nu TVA
FMI este de acord cu noi reduceri ale cotelor de CAS, conditionate insa de largirea bazei de impozitare si de imbunatatirea colectarii, precum si de reformarea sistemului de pensii. Din punctul de vedere al Fondului nu se poate vorbi de reducerea altor impozite, care sunt in general aliniate cu nivelurile din tarile vecine. "Introducerea de cote reduse de TVA ar avea efecte negative in conditiile unei administratii fiscale si asa slabe, si ar trebui evitata", se arata in raportul de evaluare al FMI.
Guvernul a propus o reducere a contributiilor de securitate sociala cu sapte puncte procentuale in perioada 2004-2006.
La randul lor, expertii Fondului considera ca proiectiile pe termen mediu ale cheltuielilor publice nu sunt suficient de clare pentru a da imaginea capacitatii bugetului de a suporta noi reduceri de taxe.
FMI recomanda stabilirea de prioritati clare pentru cheltuieli, astfel incat banii sa ajunga la proiectele de infrastructura si la alte investitii legate de aderarea la UE.